Programul este intitulat „Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajul Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii”, iar banii vor ajunge la Primăria Sectorului 4 din București.
Planșeul a cărui reabilitare este avută în vedere de proiect a fost construit în urmă cu 80 de ani, în perioada de dinainte de cel de-Al Doilea Război Mondial și continuată în primii ani de după comunism. Rolul lui era de a acoperi râul Dâmbovița care fusese redirecționat subteran în Piața Unirii. Sub Dâmbovița a fost construită și stația de metrou.
Pasajul, construit între 1986 și 1987 are rolul de a fluidiza traficul între bulevardele I.C. Brătianu și Dimitrie Cantemir din București.
„E vorba de o investiție, din punctul nostru de vedere, absolut necesară. Piața Unirii este un nod infrastructural complex al Capitalei și al României”, a declarat ministrul Infrastructurii, Attila Cseke, la finalul ședinței de Guvern.
Unirii este un important nod feroviar subteran în asigurarea transportului bucureștean, iar deasupra planșeului este pasajul rutier.
În ianuarie 2023, Comisia Tehnică de Circulație a PMB a decis că este necesară limitarea accesului vehiculelor cu masa mai mare de 3,5 tone în Piața Unirii.
Îți mai recomandăm Cât de mult influențează infrastructura proastă numărul de accidente. Calculul autorităților: 0,2%Solicitarea venea după ce Primăria Sectorului 4 publica două expertize care arătau că starea planșeului din Pasajul Unirii este nesatisfăcătoare și că, spuneau unii specialiști, „în pericol de colaps”, mai ales în cazul unui cutremur major.
Concluziile experților veneau după realizarea de foraje geodezice, atât la nivelul pasajului, cât și la nivelul planșeului.
Concluziile experților care analizaseră riscurile arătau că, pentru stabilizarea situației, există două soluții - pe de o parte, era varianta consolidării actualei structuri, mai ieftină, dar, în același timp, și mai puțin sigură. Lucrările în această situație ar dura aproximativ trei ani.
O altă variantă, care ar fi putut primi chiar și o garanție de viață de 100 de ani, ar fi fost refacerea totală a infrastructurii în Piața Unirii, la standarde moderne. Dezavantajul ar fi fost legat de perioada de realizare a lucrărilor, dar și de costuri.
Autoritățile au preferat prima variantă și, astfel, a apărut proiectul prin care cereau bani de la Guvern în regim de urgență.
Îți mai recomandăm Afaceri în subteran | Lista firmelor care au primit spații la metrou de la sindicalistul RădoiPasajul Unirii nu este la prima reabilitare în ultimii ani. Primarul Daniel Băluță a decis remodernizarea acestuia, lucrări care s-au terminat în cursul anului trecut și au costat 13 milioane de euro.
De la reluarea circulației prin pasaj, aici au avut loc o serie de accidente, unele grave. Autoritățile locale au fost criticate că nu au corespunzător limita de înălțime.