Riscă România să piardă 3,2 miliarde de euro din PNRR? Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: Fără reforme, banii nu mai vin

Banii din tranșa a doua a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) riscă să nu mai vină din cauza întârzierii unor reforme la care România s-a angajat atunci când a depus proiectul.

Guvernul de la București ar fi trebuit să primească deja 3,2 miliarde de euro - 2,1 fonduri nerambursabile și alți 1,1 miliarde sub formă de împrumut la dobânzi avantajoase.

E a doua tranșă a unei finanțări totale de 29,2 miliarde de euro, pe care Comisia Europeană a aprobat-o României în 2021, cu condiția implementării mai multor proiecte și reforme.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis vineri că cererea pentru plata celei de-a doua tranșe a fost transmisă de la jumătatea lui decembrie 2022 și „nu este blocată”, chiar dacă nu a fost încă plătită.

Joi, însă, reprezentanța Comisiei Europene din România a spus că cererea de plată numărul doi este încă în stadiul de evaluare.

Una dintre reformele la care România s-a angajat este reforma pensiilor, care include și pensiile de serviciu, cunoscute public sub denumirea de „pensii speciale”. Sunt indemnizațiile pe care le primesc anumite categorii profesionale din România, însă nu în baza contributivității, ci a unor legi speciale.

Comisia Europeană spune că „pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene”, dar revizuirea sistemului de pensii „vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”.

Europa Liberă a discutat cu europarlamentarul Dragoș Pîslaru, cel care a lucrat pentru PNRR, despre reformele pe care trebuie să le facă România ca să nu piardă banii europeni. Pîslaru spune că întârzierea de două luni pentru reformele precum legea avertizorului de integritate înseamnă, de fapt, blocarea banilor din tranșa a II-a.

„Întârzierea înseamnă că ești neserios, că nu faci lucruri la timp și că până la urmă întârzierile costă bani care nu intră în economie pentru cetățeni, pentru antreprenori. Deci întârzierea asta este extrem de dăunătoare”, a spus Dragoș Pîslaru în interviul acordat Europei Libere.

„Nu e ca și cum am întârziat, dar nu am ratat complet, cum spun oficialii români, inclusiv ministrul. Asta e la fel cu «merge și așa în România, că am întârziat trei luni, dar nu e o dramă cum că n-am pierdut toți bani»”.

Europa Liberă: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a comunicat vineri că cererea de plată II pentru PNRR nu este în pericol și că evaluarea își urmează procedura firească. Care este problema cu PNRR și cu proiectele din PNRR?

Dragoș Pîslaru: Răspunsul este foarte clar aici: Guvernul României și România este în întârziere față de calendarul pe care și l-a propus și l-a asumat în PNRR. Ca să fie foarte clar, întârzierea e încă de anul trecut, în procesarea primei tranșe de plată și acum nu face decât ca această întârziere să se prelungească.

Ceea ce încearcă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să spună e ceva de genul: suntem în întârziere, dar încă n-am pierdut banii. Cam asta este ceea ce spun ei.

Din punctul meu de vedere, asta este o atitudine destul de iresponsabilă, în sensul că problema pe care cetățenii din România trebuie să o înțeleagă este de ce suntem întârziere.

Ca să explic mai clar: dacă trei miliarde de euro trebuiau să intre în buget anul trecut și între timp Guvernul României se împrumută pe piețe externe sau intern cu dobânzi mari, cine suportă costul dobânzilor acestora?

Al doilea lucru, există niște angajamente clare asumate de România, iar aceste angajamente în acest moment sunt considerate neîndeplinite și Comisia Europeană întreabă ce are România de gând în mai multe dintre aceste jaloane.

Corespondența cu Comisia Europeană, pe care cumva ministerul o consideră o procedură de rutină, este de rutină, dar atâta timp cât ești în întârziere și răspunsurile tale nu aduc clarificările necesare, acest lucru este de fapt un blocaj.

Deci, noi nu o să putem obține cererea II de plată, dacă Guvernul României nu o să facă niște reforme foarte clar asumate.

Dragoș Pîslaru spune că reprezentanții Comisiei Europeană stiu că România are din ce în ce mai multe pensii necontributive.

Românii trebuie să știe că aici nu e vorba că ne cere Comisia sau că vrea Comisia să facem noi reforme. Ci că România are nevoie de aceste reforme pe care le-a amânat de 30 de ani, are nevoie de a se alinia cu regulile clubului european la care vrem să contribuim, și suntem în întârziere, nu doar acum cu PNRR, suntem în întârziere de mulți ani - de când trebuia să facem aceste reforme.

Europa Liberă: Concret, care sunt reformele cu care România e în întârziere? Se vorbea de legea avertizorului de integritate, care în prezent e blocată.

Dragoș Pîslaru: Această situație legată de avertizorii de integritate este una foarte clară. Comisia Europeană spune că demersurile pe care Guvernul României le-a făcut sunt mai mult decât insuficiente și nu sunt în conformitate cu ceea ce la nivel european se înțelege prin avertizori de integritate.

Avertizorul de integritate înseamnă că un funcționar public care descoperă niște lucruri care sunt ilegale în propria instituție, lucruri legate de abuz de serviciu, de folosirea fondurilor în mod necuvenit, are dreptul de a fi protejat prin lege dacă se duce la procuratură sau dacă sesizează autoritățile cu privire la aceste ilegalități.

În acest moment, în instituțiile publice există un fel de omertă: dacă spui ceva te dăm afară. Deci există o amenințare voalată că nu spune nimeni nimic. Și atunci avertizorul de integritate este «instituția» menită să îi protejeze pe cei care vor să se facă dreptate, să nu existe abuzuri și să nu existe situațiile acestea prin care se comit ilegalități.

Europa Liberă: În instituțiile publice sunt angajați mulți oameni susținuți de partidele politice. Cum se poate împăca avertizorul de integritate cu acest lucru?

Dragoș Pîslaru: România nu este deloc convingătoare în această situație și se pune întrebarea dacă nu e vorba și de voință politică și dacă nu cumva este ceva de acoperit?

De aceea, Comisia Europeană nu are cum să accepte jumătăți de măsură. Nu poți să fii pe jumătate avertizor de integritate. Adică ori accepți ideea că atunci când se descoperă o ilegalitate trebuie să îl protejezi pe cel care a dat-o în vileag, ori, dacă nu, înseamnă că nu mai discutăm de o legislație care să se respecte. Aceasta este o chestiune esențială.

Europa Liberă: Ce alte probleme mai are România de rezolvat pentru tranșa a II-a din PNRR?

Dragoș Pîslaru: Vă mai dau un exemplu, care este destul de clar, cel legat de decarbonizare. Pentru acest angajament de a lua parte la această transformare climatică, România are un proces foarte clar prin care trebuie să vină cu un plan prin care renunță la capacitățile care sunt ineficiente legate de cărbune.

Și vine cu soluții compensatorii. Avem în acest moment fonduri care sunt dedicate practic acestor regiuni în care se află minele de cărbune. Și, practic, România trebuie să adopte legislația și să spună ce face și când face.

Or, în România, pentru că există pe filieră politică o dependență, mai ales în anumite județe, de aceste companii foarte mari de cărbune, nu e vorba de mineri, nu sunt făcute reformele.

Comisia Europeană a zis «spuneti-ne și nouă când faceți reformele respective. Vrem să înțelegem cum se corelează partea aceasta de reformă cu banii pe care îi dăm». E vorba de banii pentru partea aceasta de tranziție climatică, ceea ce se numește fondul pentru tranziție justă. Aici nu discutăm doar de a bifa o condiție, ci discutăm de a implementa aceste reforme.

Europa Liberă: Reprezentanța Comisiei Europene din România a precizat că pensiile speciale nu țin de competențele comisiei Europene. Dar a zis că România trebuie să îndeplinească niște reforme în privința pensiilor. Mai precis ce reformă a pensiilor trebuie să facă România pentru a obține fondurile din PNRR?

Dragoș Pîslaru: Într-adevăr, Comisia Europeană nu are competențe legate de sistemul de pensii din România, deci lucrul este clar. În schimb, ceea ce se întâmplă în România este că ai un deficit cronic al bugetului de pensii.

Practic, pensiile din România se plătesc din ce se încasează. Or, noi încasăm la buget mai puțin decât cheltuim. Și atunci lucrul acesta ne afectează deficitul bugetar. Deci, practic, bugetul României nu se acoperă și România nu are resurse să investească în obiectivele de dezvoltare, în spitale, în școli, în dezvoltarea de infrastructură.

Noi primim bani europeni, dar banii europeni sunt meniți să ne ajute un pic, până când ne ajutăm noi singuri. Și Comisia Europeană spune așa: «având în vedere că există niște reguli cu privire la piața internă și la partea aceasta legate de macroeconomie, pentru ca să nu creăm niște dezechilibre care să afecteze Uniunea Europeană, avem un sistem de reguli care ne spune că deficitul bugetar trebuie să îl țin sub 3%».

Bine, acum suntem într-un caz excepțional de criză, dar e vorba de perspectiva pe termen mediu.

Dar Comisia întreabă Guvernul care este modalitatea prin care va echilibra bugetul de pensii. Și unul din lucrurile pe care le-au analizat cei de la Comisia Europeană este că România are din ce în ce mai multe pensii necontributive, adică nu se plătesc contribuții pentru pensiile respective la valoarea la care ele sunt plătite apoi persoanelor.

Și după aceea, altă constatare: în România te poți pensiona de la 35 de ani. Ceea ce înseamnă că, practic, tu contribui doar câțiva ani și după aia, tot restul vieții, chiar dacă ești apt de muncă, primești bani.

Comisia Europeană nu este atât de preocupată de inechități, cât de modul în care Guvernul reglează bugetul de pensii, și nu există o altă cale de a regla bugetul de pensii decât de a putea regla partea ce ține de contributivitate.

Deci nu poți să ai în România un sistem prin care doar o parte cotizează și altă parte primește.

Europa Liberă: Cum populația României deja a scăzut și prognozele demografice sunt tot pe scădere, de ce Guvernul nu face această reformă?

Dragoș Pîslaru: Nu o face pentru că, din păcate, în foarte multe din categoriile acestea care au acum pensii speciale sunt persoane care au fost numite politic și persoanele acestea care au fost numite politic, evident, pun presiune și nu vor să piardă bani.

E ca și cum ai spune politicienilor «știți că trebuie să vă tăiați din bani». Asta pentru din politicienii din România nu e o chestiune atât de simplă. De asta trebuie o reformă. De asta trebuie să îți asumi că vrei să modernizezi țara, să nu rămâi captiv în astfel de inechități.

Deci Comisia nu e preocupată de cât plătim noi pensia, ci de sustenabilitate, adică de cum reușim noi să acoperim bugetul, în condițiile în care avem din ce în ce mai puțini oameni care muncesc raportat la numărul de pensionari.

Europa Liberă: Și atunci ce e de făcut? Cât mai poate întârzia România reformele și ce șanse mai are să ia banii?

Dragoș Pîslaru: Noi suntem într-o întârziere care acum, obiectiv, este între trei și patru luni de zile. Am depășit termenul de corespondență cu Comisia Europeană pentru tranșa a doua, care era 60 de zile, asta a recunoscut public și ministrul Proiectelor Europene.

Și, practic, dacă noi depășim termenul de șase luni de zile, conform regulamentului, Comisia Europeană poate să taie banii. Și atunci discutăm într-adevăr că s-au și pierdut. Acum am spus doar că s-au blocat. Dar dacă în două luni de zile nu rezolvăm aceste lucruri, atunci banii se pierd. România, în acest moment, este în întârziere.

Adică există vreo 20 de state membre care derulează programe fără niciun fel de întârzieri. Ce înseamnă întârziere? Întârzierea înseamnă că ești neserios, că nu faci lucruri la timp și că până la urmă întârzierile costă bani care nu intră în economie pentru cetățeni, pentru antreprenori. Deci întârzierea asta este extrem de dăunătoare. Nu e ca și cum am întârziat, dar nu am ratat complet, cum spun oficialii români, inclusiv ministrul. Asta e la fel cu «merge și așa în România, că am întârziat trei luni, dar nu e o dramă cum că n-am pierdut toți bani».

Este corect spus că tranșa a II-a e blocată până când Guvernul nu face reformă. Este foarte corect.

Europa Liberă: Spuneați că mai sunt și alte țări care au întârzieri. Știm de Polonia și Ungaria. În aceste condiții, România ar mai avea o șansă?

Dragoș Pîslaru: Polonia și Ungaria au un regim separat, pentru ca au niște probleme majore de stat de drept și acolo nu dau banii până când nu se întâmplă niște lucruri.

Într-adevăr, mai sunt câteva țări care mai au niște întârzieri, și Portugalia mai are. Dar problema este așa: avem vreo 19-20 de țări care nu au nicio întârziere și avem câteva țări, printre care și România, care sunt în întârziere.

Eu nu aș vrea să ne comparăm tot timpul cu coada Europei. Noi tot timpul avem argumentul Bulgariei care stă mai rău decât noi. Dar noi vrem să fim elevul care tot timpul întârzie sau elevul silitor? Abordarea ministerului e greșită: că încă nu am pierdut banii. Ăsta este mesajul pe care vrem să îl auzim de la ministru și minister?