Cum ar fi arătat România fără euro de la Uniunea Europeană? Ce ar putea face primarii doar cu lei și fără proiecte europene

România va trimite la Bruxelles, după alegerile din iunie, 33 de europarlamentari. Va fi cel de-al cincilea mandat al unor aleși români după aderare. Și tot pe 9 iunie, românii vor alege și administrațiile locale. Ce au în comun cei care vor câștiga scrutinul? Banii europeni.

Despre Oradea, numai de bine.

Numele municipiului de lângă granița cu Ungaria apare în top, în toate statisticile legate de finanțări europene de succes.

Oradea e dată tot timpul ca exemplu când e vorba despre transformarea totală a unui oraș comunist într-unul modern; o atracție turistică constantă pentru români și străini deopotrivă: are un centru care poate rivaliza cu al cărui alt oraș vestic european, transport în comun modern și verde, spații verzi și generoase, pasaje moderne care reduc traficul.

„Anul 2023 pentru municipiul Oradea a fost anul cu cele mai mari investiții de la Revoluție până în prezent: 918 milioane lei, aproximativ 184 milioane de euro. Din cei 184 milioane euro, 55% sunt din fonduri nerambursabile, bani de la Uniunea Europeană sau cofinanțări aferente de la bugetul de stat”, declara primarul Florin Birta, în ianuarie 2024.

Mai jos, cum arăta Cetatea Oradei înainte, și după reabilitare (dă click pe poză)

Cetatea din Oradea – înainte și după reabilitarea cu bani europeni.

Al doilea cel mai bun an al Oradei în materie de investiții a fost 2015 – 628,9 milioane lei, aproape 125 milioane de euro.

În acest moment, municipiul Oradea are în diferite faze de implementare 65 de proiecte noi, în valoare de 2,2 miliarde de lei (550 milioane de euro).

Cel mai important – construirea unei clădiri noi pentru secția de boli infectioase si pneumologie a Spitalului Județean – va beneficia de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de 673 milioane de lei (134 milioane de euro).

Mihai Maci este lector al Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea.

Crede că schimbările prin care a trecut orașul în care trăiește nu ar fost posibile fără banii veniți de la Uniunea Europeană. Dar nici în lipsa unei bune administrații locale.

„Cine vine în oraș poate să vadă felul în care s-a schimbat, cum s-au reactivitat clădirile, s-au creat cartiere noi, cum s-au modernizat drumurile. Sigur, nu va vedea alte lucruri care sunt cel puțin la fel de importante. Toată rețeaua subterană de canalizare, la fel și cea de apă – care s-au schimbat practic pentru tot municipiul”, spune Mihai Maci.

Un tramvai nou cumpărat de autoritățile locale din Oradea.

Profesorul se întreabă, retoric, cum ar fi arătat Oradea fără aceaste investiții capitale cu bani europeni.

„Dacă noi nu am fi avut banii ăștia, ceea ce s-ar fi făcut cu fonduri guvernamentale ar fi fost mai curând anecdotic? Așa, avem o schimbare reală”, spune Mihai Maci.

Câți bani a primit România de la aderarea la UE?

Cu ajutorul banilor europeni, mulți români sunt conectați la infrastructura de apă, de internet sau de transport, au parte de o educație mai bună în școli, de spitale moderne sau de noi calificări pe piața muncii, lucrează, inovează sau își încep propria afacere.

O imagine exactă a ce a însemnat infuzia de bani veniți de la Uniune, în economia țării o reprezintă modul în care a evoluat, între 2007 și 2023, produsul intern brut, care a crescut de aproape patru ori în această perioadă.

De la aderarea din 2007 și până la sfârșitul lui februarie 2024, România a primit efectiv de la Uniunea Europeană 64,3 miliarde de euro – peste 90% din suma pusă la dispoziție din bugetul european.

În aceeași perioadă, contribuția României la UE a fost de 29 de miliarde de euro.

Primii ani au fost, însă, mai dificili.

Ce înseamnă grad de absorbție?
Procentul din banii pe care Uniunea îi alocă unei țări prin diverse programe / axe de finanțare și care sunt efectiv transformați în investiții.

Între 2007-2013, România a atras 36,68 miliarde de euro din cele 40,2 miliarde de euro pe care le avea la dispoziție.

O rată de absorbție de 92%, dar și o pierdere de 6,2 miliarde de euro.

În următorul ciclu de finanțare, 2014-2020, România a atras, până la sfârșitul lui februarie 2024, 49 de miliarde euro, din cele 52,7 mld euro disponibile. Adică 92,9%.

O parte din proiectele finanțate din exercițiul 2014-2020 sunt încă în derulare și e posibil ca gradul de absorbție să crească, spune ministrul de Finanțe, Adrian Câciu.

Un nou ciclu de finanțare de la Uniunea Europeană, al treilea pentru România, a început, teoretic, în 2021.

Efectiv, însă, acordul dintre România și UE a fost semnat abia în iunie 2022, ceea ce înseamnă că abia după acel moment au putut fi depuse proiecte noi.

Cum s-au împărțit banii europeni

Dincolo de marile investiții cu bani europeni cu impact național, proiectele locale și regionale au schimbat viața oamenilor.

Mai mult sau mai puțin, în funcție de felul în care s-au descurcat administrațiile locale cu atragerea de finanțare europeană.

Harta întocmită de Ministerul Fondurilor Europene arată diferențe majore între județele țării.

Cei mai mulți bani au ajuns la București, unde trăiesc peste 2 milioane de români – 22,5 miliarde de lei, adică 4,5 miliarde de euro.

În top 5 al județelor care au accesat cele mai multe fonduri europene sunt Ilfov, Constanța, Cluj, Dolj și Iași. La polul opus sunt Teleorman, Covasna, Ialomița, Sălaj și Neamț.

De ce nu au avut toate autoritățile locale același succes în accesarea de bani europeni?

Nu a existat interes, spune profesorul Mihai Maci, de la Universitatea Oradea.

Dimpotrivă – spune el: unii politicieni au folosit fondurile în interesul propriu, nu al comunităților.

„Neexistând o presiune de jos în sus, a societății civile, a comunității s-a putut continua cu acest gen de politici. La ora actuală, oamenii fac comparații nu doar între țări, ci și în interiorul țării”.

Exemplul cel bun

Cu o investiție de 5 milioane de euro, celebra clădire a Cazinoului din Vatra Dornei a căpătat o nouă viață.
Construită în secolul al XIX‑lea, din porunca Împăratului Franz Joseph, după modelul celebrului cazinou de la Baden (lângă Viena), clădirea era într-un stadiu avansat de degradare.
Pe 28 noiembrie 2023, ziua în care se sărbătoreau 105 ani de la Unirea Bucovinei cu România, clădirea, actualimente în proprietatea Arhiepsicopiei Sucevei și Rădăuților, a fost redeschisă.
Va funcționa ca muzeu și clădire multiplă. Aici vor putea fi organizate evenimente filantropice și corporate.

Cazinoul din Vatra Dornei – înainte și după reabilitare

Diferențele socio-economice între regiuni au dus și la o migrație internă, spune prof. Maci.

Afirmația sa este confirmată de datele statistice.

Teleormanul, de exemplu, a pierdut în cei zece ani care au trecut între cele două recensăminte (2011 și 2022) peste 50.000 de oameni - este cea mai mare cădere procentuală din țară, iar județul Covasna a rămas cu mai puțin de 250.000 de locuitori.

Cătina este o comună din județul Buzău, care nu a accesat niciun euro din bani europeni, până în 2022.

„Satele au drumuri neasfaltate, în comună lipseşte apa, lipseşte canalizare, este o situaţie dezastruoasă lăsată de fosta conducere.
Chiar sediul Primăriei a fost lăsat în paragină, iar de câteva luni încercăm să refacem acoperişul. Comunele vecine au reuşit să atragă bani pentru investiţii.
La Chiojdu, oamenii au apă, canalizare, iar dincolo, la Calvini, au proiecte, au asfalt”, spunea, în 2022, primarul din Cătina, Alexandru Fulgeanu.

De atunci, primăria a depus patru proiecte prin PNRR - înființarea unui centru de colectare a deșeurilor, digitalizarea administrației locale, cumpărarea unui microbuz electric și eficientizarea energetică a unei clădiri.

Lipsa investițiilor cu bani europeni se vede și în județele locuite majoritar de maghiari, cum este Covasna.

Încrederea etnicilor maghiarilor în Uniunea Europeană este la un minim istoric. Ei cred în instituțile europene decât etnicii românii.

Dacă la nivel național, procentul de încredere în UE este de 56%, în rândul maghiarilor este de doar 26%.

Datele apar într-un sondaj publicat la începutul lunii mai de Institutul Balvanyos din Cluj.

Noul program de finanțare a pornit greu

În programul actual de finanțare, cel pentru anii 2021-2027, România are alocate 55,3 miliarde de euro, pentru mai multe axe de finanțare - pentru fondul de coeziune, de dezvoltare regională,tranziție justă.

România a absorbit până la sfâșitul lui februarie, 2,8 miliarde euro din aceste fonduri, ceea ce înseamnă puțin peste 5%.

• Pentru Fondul de coeziune, parte a acestui program - rata de absorbție este deocamdată de 2,48%, adică România a primit 768 de milioane de euro din cele puțin peste 30 de miliarde de euro pe care le avea la dispoziție. Autoritățile locale (primării și consilii locale/județene) pot accesa acești bani, pe baza proiectelor pentru comunități.

„Cea mai mare bucată este cea din politica de coeziune pe dezvoltare regională. Asta înseamnă că avem program operațional regional, unde 90% din proiecte, dacă nu mai mult, sunt orientate către autoritățile locale. Asta înseamnă că autoritățile locale trebuie să vină cu proiecte pentru finanțare din fonduri europene”, explică Elena Calistru, președinte al organizației non-guvernamentale Funky Citizen, de ce viitoarele administrații locale sunt atât de importante în relația cu banii europeni.

• Mecanismul NextGenerationEU este un alt tip de programe prin care se pot obține bani europeni. Alte 5,9 miliarde de euro au fost atrase, până pe 29 februarie 2024, prin NextGeneration. Cea mai mare parte a acestor finanțări o reprezintă granturile din PNRR, peste 5,7 miliarde euro.

În total, prin acest mecanism, România are alocate fonduri nerambursabile de 17 miliarde de euro, din care s-au încasat 34,7%.

„E foarte jos și pe fondurile europene clasice, și pe PNRR, pe PNRR chiar e dramatic. Anul trecut, de exemplu, era explicabil, pentru că abia începuse ciclul de programare, dar anul ăsta deja nu mai avem nicio scuză pentru chestia asta”, evaluează situația Elena Calistru.

Iar timpul nu așteaptă autoritățile locale din România să depună proiecte. Termenul limită la PNRR este 2026, iar la fondurile de coeziune - 2029.

„La nivel european, foarte multă lume discută acum că poate n-ar mai trebui să fie alocați bani în plus României câtă vreme noi nu suntem în stare să îi luăm pe ăștia care sunt disponibili. Mie mi se pare că o problemă uriașă e faptul că ajungem în multe localități în țara asta să facem proiecte din bani publici naționali, de la guvern sau locali, în loc să luăm finanțări europene”, atrage atenția Elena Calistru.

Exemplul cel bun
Cu investiții de aproape 50 de milioane de euro, comuna Ciugud din Alba este cel mai bun exemplu de comunitate a cărei viață s-a schimbat dramatic datorită finanțărilor europene.
Ciugud este promotorul „Smart Village” - digitalizarea serviciilor publice, interacțiune facilă și rapidă cu cetățenii, digitalizarea educației, protejarea inteligentă a mediului înconjurător și folosirea unor soluții smart pentru susținerea economiei locale.
Prima școală smart în mediul rural din România, centru de zi pentru vârstnici, Grădinița Viitorului, modernizarea unui drum comunal sunt alte investiții făcute cu bani europeni.
Cel mai important proiect de viitor pentru comunitatea locală este construirea unei noi școli.

Ce lasă în urma lor actualii primari în marile orașe ale țării

„Un primar are cea mai mare influență asupra felului în care sunt absorbite fondurile europene”, explică, pentru Europa Liberă, Elena Calistru de la Funky Citizens.

Și nu e doar atât. După depunerea proiectelor, primarul mai trebuie să controleze și alte lucruri pentru ca proiectul depus să devină o investiție reală.

„Trebuie să aibă așa numitul spațiu fiscal. Asta înseamnă bani pentru rulaj, pentru că mecanismul pe fonduri europene este că tu avansezi cheltuielile, după care faci o cerere de decontare”, explică Elena Calistru.

„Și al doilea lucru pe care ar trebui să-l facă un primar este să se asigure că banii ăia sunt cheltuiți cum trebuie. Adică achizițiile pe fonduri europene trebuie să fie impecabile”, adaugă ea.

În cei patru ani de mandat, actualii primari ai marilor orașe au avut la dispoziție două exerciții financiare, în care au putut depune proiecte. Cel din 2014-2020, prelungit cu doi ani, și cel lansat în 2021.

Parte din proiectele depuse, mai ales în perioada pandemiei, au fost deja finalizate. Altele sunt în derulare.

Mai jos, principalele cinci proiecte cu bani europeni lansate după 2020, în București și patru mari orașe ale țării.

București - proiecte de 1,4 mld lei

Oradea - proiecte de 2,2 mld lei

Iași - proiecte de 1,7 miliarde de lei

Constanța - proiecte de 2,2 miliarde lei

Craiova - proiecte de 548 de milioane de lei

De ce alegerile din 9 iunie au legătură cu banii europeni

Europarlamentarii care vor ajunge la Bruxelles, după 9 iunie, vor avea de dezbătut dosare importante ale politicilor europene, inclusiv cele legate de finanțări, care sunt cele mai importante.

În ultimii cinci ani, România a avut la Bruxelles reprezentanți implicați în gestionarea bugetelor. Experiența acestora ar putea fi utilă în țară, mai ales că, în anii următori, e de așteptat ca presiunea asupra bugetului să crească.

„Ne pregătim pentru viitorul val de lărgire a Uniunii Europene. Pentru noi, acest lucru înseamnă că e posibil ca în viitor nu numai să pierdem din finațări, ci să ajungem contributor net. Asta pentru că țările care se vor alătura UE vor avea nevoie de mai mulți bani”, explică Elena Calistru.

Viitorul mandat poate fi marcat de o cursă contracronometru pentru a pune mâna pe fondurile europene.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.