107.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița, fără apă. Nicușor Dan: Instituția vinovată e Apele Române. Aceasta recunoaște „o parte de vină”

Actualizare joi, 4 decembrie, ora 12:00 - Administrația Națională Apele Române (ANAR) recunoaște că are „o parte de vină” în criza apei potabile din Prahova.

În același timp, instituția susține că riscul iminent de întrerupere a furnizării apei a fost semnalat tuturor autorităților, inclusiv Prefecturii Prahova.

„Nu putem să fim ipocriți să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranță, fiecare din instituțiile implicate și responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce privește instituția noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituțională, în special la nivel județean și la nivel local”, a declarat purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu la Digi24, potrivit News.ro.

Agiu a precizat că în 22 octombrie și 6 noiembrie, la ședințele Comitetului pentru situații de urgență, toate părțile implicate „au luat la cunoștință faptul că exista un risc iminent”.

„În cazul unei situații care s-ar produce mult mai rapid, gen o poluare accidentală sau o avarie iminentă, fiecare primărie trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situații de urgență, care înseamnă inclusiv să aibă identificate aceste surse alternative de alimentare cu apă, mijloace de intervenție și toate aceste elemente. (...) În cazul de față, operatorul de apă trebuia să aibă acest lucru, respectiv operatorul de apă ESZ Prahova.”

Agiu a explicat că ESZ Prahova nu este în subordinea ANAR, ci este „o societate comercială care acționează liber pe piață”.

„ANAR este acționar majoritar, ceea ce înseamnă că este obligată să demareze investiții de mare anvergură pentru mijloacele fixe care se află în proprietatea sa și pe care ESZ Prahova le exploatează. Dar în același timp ESZ Prahova, conform contractului de operare, are obligația să întrețină și să repare, după caz, aceste echipamente, inclusiv acea conductă de aducțiune, care era foarte avariată”, a adăugat Agiu.

„Noi nu am fost informați că exista acea defecțiune”, a mai spus oficialul ANAR.

Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a declarat anterior că nici reprezentanții Apelor Române Buzău-Ialomița, nici cei ai operatorului zonal de apă nu l-au informat despre riscul ca localitățile să rămână fără apă în cazul reducerii nivelului lacului.

Prefectul Daniel Nicodim a subliniat că vinovați de criza apei este ANAR, mai exact Apele Române Prahova-Buzău.

Actualizare joi, 4 decembrie, ora 7:55 - Ministerul Mediului transmite că nu ar fi fost informat despre riscurile riscul opririi alimentării cu apă în mai multe localităţi din Prahova.

Într-un comunicat, ministerul neagă că ar fi ignorat avertismente referitoare la situaţia de la Paltinu.

„Reprezentanţii ministerului Mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe şedinţe tehnice şi au primit asigurări de la toate autorităţile din subordine de la nivel local că nu există riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Staţiei Voila”, se arată în comunicat, citat de News.ro.

Ministerul mai invocă transcrierea oficială a unei întâlnirii din 22 octombrie 2025 dintre reprezentanții ministerului și autoritățile responsabile de golirea controlată a lacului de acumulare și de distribuirea apei către populație.

În document, susține ministerul, se precizează că lucrările de golire de la barajul Paltinu pot duce la o creştere temporară a turbidităţii, dar operatorul de apă nu a avertizat că acest lucru ar putea face imposibilă tratarea apei şi, implicit, alimentarea cu apă a populației.

Conform instituţiei, operatorul de apă ESZ Prahova avea obligaţia legală de a menţine rezerve minime de apă, de a semnala imediat orice limită tehnologică a staţiei, de a evalua impactul turbidităţii asupra procesului de tratare, de a informa ministerul Mediului, Apele Române şi autorităţile locale în cazul unei posibile întreruperi şi de a activa surse alternative.

„Niciuna dintre aceste obligaţii nu a fost îndeplinită”, mai transmite ministerul Mediului.

Actualizare ora 19:20 - Ministrul Sănătății: Până acum nu a fost nevoie de transferul pacienților la București

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a vizitat cele cinci spitale afectate de lipsa apei potabile din județul Prahova:

• Spitalul Municipal Câmpina
• Spitalul de Psihiatrie Voila
• Spitalul de Pneumofiziologie Florești
• Spitalul Orășenesc Băicoi
• Spitalul de Pneumologie Breaza

Astfel, celor 57 de pacienți și personalului medicale de la Câmpina le-au fost distribuite 2.800 de sticle de apă potabilă, în timp ce ISU sprijină spitalul cu apă menajeră prin cisterne și bazine mobile.

Spitalul funcționează în regim de avarie, motiv pentru care internările sunt sistate până la revenirea la condiții normale.

„Am intrat în saloane și am discutat cu pacienții și personalul medical. Situația este dificilă, dar echipele sunt mobilizate și gestionează fiecare detaliu cu responsabilitate”, a spus ministrul Sănătății.

Rogobete a adăugat că „până în acest moment, nu a fost necesar transferul pacienților din aceste spitale către București, situația fiind gestionată la nivelul județului”.

„Spitalul Județean de Urgență Ploiești a reușit să coordoneze și să gestioneze eficient cazurile care au necesitat atenție suplimentară, fără a depăși capacitatea locală de răspuns”, a menționat el.

În caz de nevoie, pacienții din județul Prahova vor fi transferați la patru spitale din capitală: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.

Actualizare ora 19:05 - Ministrul Mediului: E posibilă desfiinţarea companiei Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A

Diana Buzoianu a declarat miercuri că este analizată desfiinţarea companiei Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A (ESZ), după ce Corpul de Control va oferi concluziile.

„E o companie care a fost creată nu pentru că oamenii aveau nevoie, repet, toate celelalte judeţe din ţară funcţionează pe un sistem clasic: fie operator privat, fie operator de consiliul judeţean”, a declarat ministrul Mediului pentru Cotidianul, citată de News.ro.

„Nu este ca şi cum în Prahova nu se puteau face lucrurile la fel. Oricare dintre cele două variante erau legitime.”

„Faptul că avem acest sistem total bizar funcţionează în dezavantajul oamenilor şi în situaţii de criză, dar şi în fiecare zi. Pentru că, repet, oamenii plătesc preţuri mult mai mari la apă, inclusiv datorită acestei structuri”, a adăugat Diana Buzoianu.

Ministrul a precizat că în judeţul Prahova sunt unele dintre cele mai mari preţuri la apă din ţară și a invocat indemnizaţiile și salariile „foarte mari” ale șefilor companiei.

Ea a precizat că „nu mai există alte judeţe în care să ai un operator o companie de la Apele Române care să se folosească doar de jumătate de proces şi restul să fie de la o altă companie de la nivel de judeţ”.

Conform site-ului propriu, ESZ are drept obiect principal de activitate captarea, tratarea, transportul, înmagazinarea şi distributia apei.

Barajul Paltinu, pe 2 decembrie 2025.

Actualizare ora 18:30 - Guvernul explică ce măsuri a luat pentru oamenii afectați din județele Prahova și Dâmbovița

541.954 litri de apă – potabilă și menajeră – au fost distribuiți gratuit localnicilor afectați din cele două județe, în perioada 30 noiembrie - 3 decembrie, spune Executivul într-un comunicat.

„În localitățile din județul Prahova au fost distribuiți 379.554 litri de apă, iar în județul Dâmbovița, 162.400 litri de apă, de către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență.”

Guvernul a explicat modul de acțiune al ministerelor vizate direct de problemă:

La Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) au fost luate următoarele măsuri:

„1. Începând cu data de 29 noiembrie, a fost activată o celulă operativă formată din conducerea MMAP și ANAR, reprezentanți ai ABA Buzău–Ialomița, Hidroelectrica, SGA Prahova, specialiști hidrologi, hidrotehnicieni și personal tehnic de operare. Echipele au început evaluarea în timp real a nivelurilor, turbidității și posibilităților de deviere a debitelor către Stația Voila.

2. Prezență în teren începând chiar din prima zi. Ministra Diana Buzoianu s-a deplasat în teren la Paltinu pentru verificarea directă a măsurilor operative. Secretarul de stat pentru ape, Elena Tudose, a fost pe teren, la Paltinu și la Stația Voila, alături de echipele tehnice de la ANAR și SGA. Echipele ANAR și ABA au rămas în teren 24/24 pentru măsurători, monitorizarea turbidității, verificarea debitelor și evaluarea stării instalațiilor. Reprezentanți ai MMAP, ANAR și ABA au intrat în ședințe sau discuții operative cu primarii, cu ESZ Prahova, cu Hidroelectrica și cu OMV Petrom pentru actualizări din oră în oră.

3. Decizii operative urgente - După evaluarea situației, echipele tehnice au stabilit următoarele măsuri imediate: deschiderea golirii de semiadâncime pentru asigurarea unui debit constant către priza ELSID; stabilirea debitului optim de 3 m³/s pentru alimentarea lacului de priză al Stației Voila; reconfigurarea traseului de tranzitare a apei prin instalațiile Hidroelectrica pentru ca apa să ajungă mai rapid în lacul de priză; instruirea operatorului ESZ Prahova să pregătească reluarea tratării apei imediat ce turbiditatea scade sub limitele legale. Aceste decizii au fost luate în paralel cu măsurători continue ale turbidității și debitelor.

4. Intervenții tehnice realizate de ANAR/ABA - ANAR a efectuat manevra de deschidere controlată a golirii de semiadâncime la 1 decembrie, ora 12:00. Debitul de 3 m³/s spre Stația Voila a fost stabilizat. ABA a monitorizat permanent evoluția turbidității. Specialiștii SGA au prelevat probe succesive pentru a determina momentul în care apa poate fi introdusă în stația de tratare. Hidroelectrica a pus la dispoziție personal tehnic pentru operarea instalațiilor energetice necesare tranzitării debitelor.

5. Supraveghere permanentă - De la momentul întreruperii, MMAP și ANAR au instituit supraveghere continuă a nivelurilor din Paltinu, a acumulărilor intermediare și a lacului de priză Voila. Sunt monitorizate în timp real debitele și turbiditatea. Raportările tehnice sunt transmise către MMAP din 6 în 6 ore, cu actualizări către prefecturi și autoritățile locale.

6. Coordonare directă cu autoritățile și operatorul de apă - Au fost organizate ședințe operative zilnice cu ESZ Prahova, ANAR, Hidroelectrica, OMV Petrom, DSP și reprezentanți ai primăriilor afectate. Ministerul a solicitat ESZ situația completă privind avariile conductei, rezervele tehnice nefuncționale și măsurile asumate de operator. DSP verifică permanent siguranța sanitară: tratarea nu poate fi reluată până la scăderea naturală a turbidității.

7. Măsuri administrative dispuse de MMAP - A fost trimis Corpul de Control al MMAP pentru verificarea modului în care operatorul ESZ Prahova și-a îndeplinit obligațiile privind rezervele tehnice, conducta de aducțiune, bazinul de apă curată și informarea autorităților. MMAP a solicitat ANAR propunerea unor variante de accelerare a lucrărilor la GF2 în regim de urgență. S-a stabilit obligativitatea ca raportările tehnice să fie transmise către MMAP într-un interval maxim de 60 de minute de la fiecare actualizare în teren.

8. Situația actuală - Lacul de priză Voila este în curs de alimentare, cu un debit stabil de 3 m³/s. Turbiditatea este monitorizată continuu; nivelul trebuie să scadă sub limita sanitară pentru reluarea tratării apei. Specialiști ANAR sunt în teren permanent la barajul Paltinu, priza ELSID, lacul de priză Voila și Stația de Tratare Voila. Estimarea tehnică pentru reluarea furnizării apei potabile către populație este de maximum șase zile, în funcție de turbiditate și de capacitatea operatorului ESZ Prahova de a restabili procesul de tratare.”

La Ministerul Energiei au fost stabilite următoarele:

„1. În data de 02.12.2025, la ora 19:00, la solicitarea ministrului Energiei, Bogdan – Gruia Ivan, a avut loc ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova (CJSU), unde a fost analizată situația alimentării cu apă a populației și a consumatorilor industriali din județul Prahova, pe fondul crizei în alimentarea cu apă, care a survenit la sfârșitul săptămânii trecute.

Discuțiile s-au axat pe următoarele direcții:

- Evaluarea cât mai exactă a situației în alimentarea cu apă;

- Analiza riscurilor care ar putea să apară în perioada imediat următoare;

- Stabilirea măsurilor necesare pentru stabilizarea situației și revenirea la alimentarea normală.

Secretarul de stat Casian Nițulescu și directorul DEN – Transelectrica Virgiliu Ivan au dat asigurări că nu sunt probleme în alimentarea cu energie electrică la nivelul județului Prahova și la nivel național, chiar și în condițiile în care centrala CECC Brazi aparținând OMV Petrom a fost oprită.

În cadrul ședinței au fost comunicate recomandări, similare celor din zona de energie electrică, pentru societățile comerciale implicate în alimentarea cu apă a populației și a consumatorilor industriali, de pe raza județului Prahova, dintre care menționăm:

- Creșterea numărului de personal de supraveghere și de intervenție la instalațiile care asigură alimentarea cu apă;

- Pregătirea echipamentelor și a materialelor necesare înlocuirii rapide în cazul apariției unor incidente la instalațiile de alimentare cu apă.

După ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova, au fost transmise dispoziții operative către operatorul de distribuție de energie electrică, astfel:

- Anularea lucrărilor din instalațiile de 110 kV și de medie tensiune de pe raza județului Prahova, până la revenirea la situația normală, estimată pentru luni, 08.12.2025, pentru a reduce riscurile care ar putea să apară în alimentarea cu energie electrică a infrastructurii cu apă potabilă și apă industrială;

- Mobilizarea echipelor de intervenție, care să asigure o reacție rapidă la eliminarea potențialelor defecte și la reluarea rapidă a alimentării cu energie electrică a infrastructurii de apă a județului Prahova, în caz de necesitate.”

Guvernul precizează că ministerele Afacerilor Interne, Mediului, Energiei, Sănătății și instituțiile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență „rămân în continuare mobilizate pentru sprijinirea persoanelor afectate de lipsa de furnizare a apei și remedierea cât mai rapidă a situației”.

Actualizare ora 17:15 - Ministrul Energiei: Sistemul Energetic Național a fost stabilizat

„Am stabilizat rapid Sistemul Energetic Național și am eliminat orice risc pentru oameni și industrie”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

El a spus că suspendarea temporară de producție a energiei de la Centrala electrică Brazi a fost acoperită integral „prin mecanisme de piață”.

„Împreună cu operatorii, am analizat producția și am decis să folosim capacitățile disponibile de la CE Oltenia și Hidroelectrica, iar grupul de la CET Paroșeni este pregătit să pornească.”

Măsurile luate, conform ministrului:

• repunerea în producție a Grupului 6 Rovinari. Conectarea la Sistemul Energetic Național ar urma să aibă loc miercuri după-amiază;
• stocurile de cărbune sunt la un nivel de peste 553.000 tone la CE Oltenia.
• nivelul rezervelor la Hidroelectrica este de peste 71% în acumulările naționale. „O valoare foarte bună pentru această perioadă”, spune ministrul.
• a fost convocat Comandamentul Energetic Național pentru coordonarea tuturor acestor măsuri.

În privința rafinăriei Petrobrazi, ministrul Energiei a spus că a fost asigurat debitul necesar de apă.

„Toate instalațiile rafinăriei funcționează în regim normal. Astăzi, avem 94 l/s asigurați pentru Petrobrazi (necesarul este de 61 l/s) și un bypass suplimentar, finalizat și functional, pe care l-am cerut pentru orice eventualitate”, a menționat el.

Ivan a adăugat că centrala electrică Brazi va fi repornită programat, imediat ce debitul de apă, necesar răcirii, revine în parametrii de siguranță.

Redeschiderea este estimată să aibă loc pe 8 decembrie.

Lacul și barajul Paltinu, din județul Prahova, pe 20 septembrie 2025.

Actualizare ora 13:45 - Ce spune președintele despre situația din Prahova

Președintele Nicușor Dan a vorbit miercuri despre criza provocată de lipsa alimentării cu apă din unele localități din județul Prahova și Dâmbovița.

El a precizat că „pe partea de energie, în momentul de față, lucrurile sunt acoperite din importuri și din ceea ce producem”.

El s-a referit la închiderea Centralei de la Brazi, cauzată de lipsa de alimentare cu apă.

În privința barajului Paltinu, de unde apa nu mai poate fi tratată pentru a fi furnizată populației, Nicușor Dan a spus că „în opinia mea, vinovăția e la Apele Române”.

Dan nu a oferit, însă, detalii suplimentare.

Știre inițială

Autoritățile române centrale și județene monitorizează situația din județul Prahova, acolo unde – după sistarea alimentării cu apă din weekend – unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din zonă, Centrala de la Brazi, a fost închis.

Ministerul Energiei a transmis marți că se așteaptă ca „alimentarea (cu apă - n.r.) să fie reluată cât mai repede și centrala să poată fi repornită în siguranță”.

Ministrul Bogdan Ivan a precizat, totuși, că alimentarea cu energie electrică din zonă nu este pusă în pericol: „Sistemul Energetic Național are disponibile capacități de peste 19.800 MW (din care 13.400 MW în bandă) și poate acoperi integral cei 832 MW ai centralei de la Brazi”.

Centrala de la Brazi asigură 10% din energia electrică națională și a fost pusă în funcțiune în 2012 – are o capacitate totală instalată de 860 MW.

Este deținută de compania OMV Petrom și, potrivit datelor oficiale, „joacă un rol esenţial în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie în România”.

Marți, OMV Petrom a anunțat că a fost informată de Transelectrica că va închide centrala, ca urmare a unui „debit redus de apă tehnologică datorită unor avarii comunicate de Apele Române”, scrie HotNews.

Transelectrica precizează că centrala va fi închisă până pe 4 decembrie, la ora 01:00.

În apropiere se află și Rafinăria Petrobrazi, care livrează 35% din necesarul de combustibil al României.

Marți seară, autoritățile locale au decis ca aceasta să fie alimentată cu apă de către operatorul Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova şi de furnizorul de agent termic Termo Ploieşti. E nevoie de această alimentare pentru ca rafinăria să îşi poată continua activitatea.

Un purtător de cuvânt al OMV Petrom a confirmat miercuri dimineață pentru Europa Liberă că la acel moment rafinăria funcționa și că nu erau discuții cu privire la o eventuală închidere a ei.

Lacul de acumulare de la Barajul Paltinu, golit, pe 2 decembrie 2025.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat miercuri dimineață că alimentarea cu apă în localitățile afectate din județele Prahova și Dâmbovița va fi reluată de luni, 8 decembrie.

Compania Exploatare Sistem Zonal Prahova SA (ESZ) anunță că marți la la 23:30, a început procesul tehnologic de tratare în cadrul Stației de Tratare Voila și activitatea se desfășoară în acest moment în parametrii normali.

„Turbiditatea pe Firul 1 este de 177, iar pe Firul 2 – 187, ceea ce ne permite să tratăm apa. De asemenea, asigurăm debit și pe Firul 2 Brazi pentru platforma OMV, în parametrii solicitați”, susțin reprezentații ESZ.

Pe de altă parte, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți seară că „până când apa nu are un control microbiologic”, alimentarea nu se va relua.

Locuitorii din Câmpina iau apă menajeră din containerele aduse de autorități.

Ce se întâmplă în localitățile afectate

Marți dimineață, în fața bisericii din centrul orașului Câmpina, mai mulți oameni descărcau o mașină plină cu baxuri cu apă și le împărțeau locuitorilor care stăteau la rând. Fiecare lua câte două bidoane cu apă de băut. La câțiva metri distanță, alți localnici erau la coada pentru bidoanele cu apă menajeră.

Situația apei potabile și menajere din Câmpina s-a agravat de vineri, atunci când Administraţia Naţională „Apele Române” susținea că situaţia de la Barajul Paltinu – principala sursă de apă potabilă pentru o mare parte a judeţului Prahova – a devenit „critică” după ploile abundente din ultima săptămână.

Administrația Națională „Apele Române” arăta că, din cauza creșterii bruște a debitelor și a volumului scăzut de apă din lac, tratarea apei brute nu mai este posibilă în condiții sigure pentru a putea fi furnizată populației.

În orașul Câmpina, de vineri după masă nu e apă de niciun fel. La fel e și în alte localități din împrejurimi: Breaza, Băicoi, Adunaţi, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Vărbilău, Aluniş şi parţial în comuna Floreşti din judeţul Prahova – aici, oamenii au rămas fără apă de luni sau urmează să rămână.

Marți, pe 2 decembrie, aproximativ 107.000 de oameni în continuare nu aveau apă de niciun fel, nici potabilă, nici menajeră, potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu.

Apa primită de locuitori provine din rezervele de stat. Este vorba de 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată (în sticle de doi litri), plus alți 150.000 de litri de apă menajeră.

Guvernul a anunțat că apa distribuită poate fi suplimentată în zilele următoare, până la restabilirea alimentării cu apă.

Spitalele vor primi suplimentar apă și vor fi monitorizate permanent până luni

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a mers în Prahova, unde i-a convocat pe directorul Direcției locale de Sănătate Publică, reprezentanții Inspecției Sanitare de Stat și managerii spitalelor din județ afectate de lipsa apei potabile și a anunțat unele măsuri.

Astfel, spitalele din județul Prahova vor primi apă suplimentară și vor fi monitorizate de o celulă de urgență de la Ministerul Sănătății, care va coordona această celulă până luni inclusiv.

„Celula funcționează în regim permanent, cu raportări continue, intervenții rapide și legături directe cu toate instituțiile din teren”, precizează Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății susține că cinci spitale din județul Prahova vor fi monitorizate permament: Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Psihiatrie Voila, Spitalul de Pneumofiziologie Florești, Spitalul Orășenesc Băicoi, Spitalul de Pneumologie Breaza.

În total, în aceste spitale sunt în prezent 378 de pacienți, îngrijiți de 1.260 de angajați.

„Pentru a sprijini personalul medical și pacienții se va suplimenta zilnic cu peste 1.650 de recipiente de apă potabilă”, spune Alexandru Rogobete.

În toate spitalele din județ, Inspecția Sanitară de Stat a Ministerului Sănătății va monitoriza controlul microbiologic.

Alexandru Rogobete spune că a activat mecanismul de sprijin cu spitalele de urgență din București, iar patru spitale din Capitală au pus la dispoziție paturi nechirurgicale și paturi chirurgicale, pregătite pentru eventualele transferuri.

„În cazul unui incident major sau al unor situații cu victime multiple, aceste spitale sunt deja în alertă și pot prelua imediat pacienți din Prahova”, susține Rogobete.

Este vorba despre Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.

Cine ar trebui să informeze pe cine

Autoritățile de la București spun că nu au fost informate din timp de situația critică din județul Prahova.

Barajul Paltinu, golit, pe 2 decembrie 2025.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, afirmă că instituţiile locale nu au transmis ministerului, în comunicările oficiale, riscurile privind alimentarea cu apă în Prahova şi Dâmboviţa, ca urmare a necesităţii intervenţiilor la Barajul Paltinu.

„Nu au fost comunicate aceste riscuri nici către primari, nici către prefecţi, nici către Consiliile Judeţene, nici către populaţie. În principiu, oamenii au ştiut că nu există niciun fel de risc, deşi două autorităţi comunicau între ele că există aceste riscuri şi că trebuie luate măsuri. Soluţii ar fi existat”, a declarat marți Diana Buzoianu.

Oficialul a cerut demisia a doi directori: al Administrației Bazinale Buzău-Ialomița și al directorului operatorului de apă din Prahova.

De cealaltă parte, Consiliul Judeţean Prahova, principal acţionar al furnizorului de apă, susţine că problema nu provine de la furnizorul Hidro Prahova, care doar transportă apa, ci de la Barajul Paltinu, unde instalaţiile au intrat în blocaj tehnic din cauza turbidităţii.

Turbiditatea apei reprezintă gradul de murdărire al apei, cauzat de particule foarte mici în suspensie, precum: nămol, argilă, nisip fin, resturi organice, microorganisme. Cu cât apa conține mai multe particule, cu atât turbiditatea este mai mare, iar apa devine mai tulbure. Cu cât turbiditatea e mai mare, cu atât apa devine mai nepotabilă.

Incidentul din iulie

Administrația Apele Române spune că în luna iulie a existat un incident la Barajul Paltinu – atunci s-a blocat vana golirii de fund, iar în august a fost făcută o inspecție.

„Ulterior s-a coborât în lac și s-a constatat că golirea de fund nu mai poate fi folosită, că sunt blocate batardourile care trebuie scoase”, a spus Ana Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt de la Apele Române.

Câmpina, 2 decembrie 2025. Alimentarea cu apă potabilă în peste 10 localități e oprită, după golirea Barajului Paltinu și ploile puternice. Oamenii primesc acum apă din rezerva de stat.

„Apoi s-au creat condițiile necesare scăderii nivelului. Urma să intervină echipa de scafandri, dar din păcate viiturile formate nu au mai făcut posibil acest lucru”, a mai explicat Ana Maria Agiu.

„Marți, ora 12.00 (cota în lac 626.40 mdM), s-a realizat manevra de deschidere a golirii de semi adâncime – 30 cm (cota semi adâncime 625 mdM), au fost evacuați 3 mc/s, pentru alimentarea cu apă brută către priza ELSID. De aici, apa este tranzitată prin conducta CHEMP3 ELSID către coada lacului de acumulare VOILA (ESZ Prahova). Astfel, se asigură cel mai scurt traseu către stația de tratare Voila”, au transmis marți reprezentanții de la Apele Române.

Apele Române precizează că reluarea alimentării cu apă a populației va mai dura cel puțin o săptămână.

Cine e de vină?

Administrația Apele Române susține că, încă din 2023, a început reabilitarea bazinului de apă curată (BAC) de la Paltinu. În aceste condiții, furnizorul de apă Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) ar fi fost informat de la sfârșitul lunii octombrie în legătură cu riscul creșterii turbidității apei, afirmă Apele Române.

„În acest context, ESZ Prahova trebuia să asigure condițiile unei surse alternative pentru perioadele de viituri, respectiv alimentarea stației de tratare Voila din bazinul de apă curată Lunca Mare”, arată Apele Române.

Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A (ESZ) este principalul producător de apă potabilă al județului. 84% din apa potabilă este distribuită populației, prin operatori zonali.

Pe site-ul instituției, ESZ arată că lipsa apei este provocată de nivelul scăzut al apei în Barajul Paltinu (determinat de pregătirile în vederea unor lucrări hidrotehnice la baraj) și de o cantitate mare de aluviuni provenite din râul care alimentează sistemul ESZ, ca urmare a codului portocaliu de inundație.

Barajul Paltinu

Pe 6 noiembrie, Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova a emis Hotarârea nr. 9, postată pe site-ul Consiliului Județean Prahova, cu privire posibilitatea apariției unei situații de urgență, „ca urmare a obturării galeriei de acces GF2 a Barajului Paltinu”.

În hotărâre se arată că Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova va face tot posibilul pentru „punerea în siguranță a echipamentelor afectate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.

Apele Române estimează că, în condițiile actuale date, „nerezolvarea și amânarea problemelor de la barajul Paltinu va crea în continuare probleme de alimentare cu apă brută pentru următoarele 6 luni”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.