Berlin: După război, înainte de zid

Un orb (dreapta) și însoțitorul său stau printre dărâmăturile unei străzi din Berlin, la scurt timp după încheierea războiului.
 
Al Doilea Război Mondial s-a încheiat, în Europa, în mai 1945 după ce Armata Roșie Sovietică, susținută de avioanele aliaților, a luat cu asalt centrul Berlinului, a cucerit buncărul liderului nazist Adolf Hitler și a arborat steagul comunist pe clădirile reper din capitala Germaniei.

O imagine aeriană a centrului Berlinului, filmată dintr-un avion american, la scurt timp după victoria Aliaților în Europa.
 

Ofițeri sovietici examinează cătușele din sediul Gestapo-ului din Berlin.
 
Un pastor eliberat de sovietici din închisoarea nazistă, cunoscută sub numele de „casa groazei”, a scris mai târziu: „Ceea ce am experimentat ca sadism în ultimele săptămâni și jumătate nu poate fi descris aici”.

O mașină pe o stradă din Berlin.

O mare parte din pagube a fost provocată de raidurile aeriene britanice, americane și franceze care au ucis zeci de mii de civili.

 

Civili fără adăpost și soldat german mort
 
Un soldat sovietic a descris trupele naziste în ultimele ore ale războiului care ieșeau din subsoluri cu mâinile înălțate „zâmbind ca niște câini dresați”.
 

Reichstag-ul cicatrizat de flacări și de șrapnele.
 
Până la sfârșitul războiului, populația Berlinului a scăzut dramatic, în mare parte din cauza oamenilor care fugeau de trupele sovietice.

 

Un bărbat german privește expresia „Victorie sau Siberia” pictată pe o clădire.
 
Pentru cei care au rămas, previziunile sumbre s-au dovedit a fi adevărate. Milioane de germani au fost expediați în est de către sovietici și aproximativ 357.000 au murit în lagărele de muncă sau în închisorile poliției secrete.
 

Cartofi distribuiți către berlinezi.
 
Bucătăriile sovietice au distribuit cantități mari de mâncare, însă lipsurile imediate datorate războiului au adus mulți berlinezi la un pas de înfometare.
 

Doi bărbați taie carnea unui cal mort, în mai 1945.

Ofițeri sovietici la monumentul Kaiser-ului Wilhelm, în mai 1945. Ulterior a fost demolat de guvernul comunist al Germaniei de Est.
 

O femeie rămasă fără adăpost din cauza războiului se odihnește pe o bancă publică.

Jurnalistul rus Vasily Grossman, care a fost martorul căderii Berlinului, a spus că a văzut pe fețele localnicilor „nu numai suferința personală, ci și pe cea a [cetățenilor] unei țări distruse.”
 

Un portret al liderului sovietic Iosif Stalin, în centrul Berlinului, în vara anului 1945.

 

Oamenii caută resturi de alimente și combustibil pentru gătit într-o groapă de gunoi din apropierea aeroportului din Berlin. Cei care căutau în gunoaie erau cunoscuți drept „hamsteri”, o poreclă care a apărut în 1918 - ultima dată când Germania fusese devastată de război.
 

Un bărbat caută cărbune într-o grămadă de zgură.

 

Civili care merg pe o stradă distrusă din Berlin.

Mii de femei germane au fost violate de soldații sovietici, forțând multe berlineze ca să se ascundă seara în timpul „orei de vânătoare” și să iasă doar dimineața devreme, când trupele sovietice dormeau.


 

Soldați americani împreună cu tinere germane la lacul Wansee din Berlin, în iulie 1945, la scurt timp după sosirea americanilor în oraș. O astfel de fraternizare cu foștii dușmani, dar bine aprovizionați, ar fi fost scandaloasă, dar, după cum a menționat o femeie la acea vreme, „întâi vine mâncarea, apoi vine morala”.
 

Femeile sortează cărămizile dintre dărâmăturile orașului pentru a fi refolosite.
Mulți ruși au fost surprinși de rigoarea cu care mulți germani au încercat să revină la normalitate. Vasily Grossman a descris „ruinele fiind îngrijite și măturate ... ca și cum ar fi camere interioare”.
 

Un bărbat ia bucăți de lemn dintr-un butuc de copac din faimoasa Tiergarten din Berlin.

Un soldat britanic nou venit în clădirea Reichstag-ului, care fusese acoperită cu mesaje sovietice.

La 5 iunie 1945, guvernele SUA, Uniunii Sovietice, Marii Britanii și Franței s-au declarat „autoritate supremă” asupra Germaniei și au împărțit țara și capitala în diferite zone de ocupație. Astfel, s-a stabilit începutul bătăliei ideologice din Europa dintre comunism și lumea liberă care va fi denumită în curând ca Războiul Rece.