Unul din cele mai grave atentate teroriste din istoria Rusiei s-a desfășurat la o școală din micul oraș Beslan, din Osetia de Nord.
Zeci de atacatori înarmați au luat școala cu asalt și au capturat peste 1.100 de oameni – 777 de copii și profesorii, părinții, bunicii și prietenii lor veniți să sărbătorească începutul anului școlar – într-un asediu care a durat mai bine de două zile.
Pe 3 septembrie, forțele FSB, ale serviciului rusesc de securitate, au luat cu asalt școala din Beslan, într-un efort de salvare eșuat care a făcut mai multe victime decât atacatorii.
Evenimentele au avut loc în al doilea mandat de președinte al lui Vladimir Putin, fostul ofițer KGB din perioada URSS, care se ocupa la Direcția a V-a a temutului serviciu de securitate sovietic de suprimare a disidenței și a vocilor critice.
Un soldat ajută o femeie rănită în timpul operațiunii de salvare
În urma intervenției FSB de la Beslan au murit 334 de ostatici. 186 dintre ei erau copii.
Două persoane fuseseră omorâte în cele două zile în care militanții ceceni au luat ostatici.
În schimb, în ultimele ore ale asediului, pe 3 septembrie, cele trei sute de oameni au murit într-o intervenție haotică a forțelor de securitate care au intrat în școală cu artileria grea.
De la începutul tragediei, autoritățile au mințit opinia publică, în special subestimând masiv numărul ostaticilor, ceea ce a dus la dubii serioase privind versiunea oficială a desfășurării evenimentelor.
Cu toate acestea, o investigație oficială a ceea ce avea să primească numele „masacrul de la Beslan” a ignorat orice responsabilitate a autorităților federale și a centrului de comandă pentru numărul uriaș de victime.
Pentru modul în care trupele de securitate au intervenit și pentru lipsa asistenței pentru răniți, Rusia a fost condamnată la CEDO după ce mamele copiilor uciși au dat statul rus în judecată.
Reprezentanți ai victimelor atacului, în timpul unei audieri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, pe 14 octombrie 2014
Ostaticii au fost ținuți mai mult de 52 de ore într-o sală de gimnastică supraîncălzită și aglomerată.
Cel puțin două explozii au răsunat în incinta școlii și un incendiu a izbucnit pe acoperișul sălii de sport unde erau ținuți cei mai mulți ostatici.
Mama unei fetițe ucise la Beslan de FSB ține o poză cu copilul ei în timp ce participă la o audiență la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, 14 octombrie, 2014
A avut loc un schimb de focuri, iar forțele speciale ale FSB au luat cu asalt clădirea, susținute de tancuri și elicoptere.
După câteva ore de lupte intense, aproximativ jumătate din militanți au scăpat, dar 334 de ostatici au fost uciși.
Un pompier verifică sala de sport în timpul operațiunii de salvare de la școala Beslan.
Pe 4 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a făcut o scurtă vizită la fața locului, dar nu s-a întâlnit cu familiile victimelor.
Comemorarea tragediei de la Beslan a continuat și în pandemie
Putin a fost criticat atunci pentru breșele de securitate care le-au permis teroriștilor să dea atacul și mai ales pentru proasta administrare a asaltului, care i-a pus pe ostatici în pericol.
Criticii lui Putin au spus că reacția autorităților a fost foarte slabă, iar guvernul său nu a adus suficient echipament medical și personal de intervenție în sprijinul victimelor.
Mame ale copiilor uciși la Beslan, la comemorarea a 13 ani de la atac
În urma atacului, guvernul lui Putin a adoptat o legislație antiterorism și anti-extremism.
Criticii săi spun că fostul agent care prestase pentru Direcția a 5-a a KGB, serviciul sovietic de securitate, unde combătea opoziția politică, s-a folosit de fapt de atacul de la Beslan pentru a reprima disidența politică și activismul pentru drepturile minorităților.
Putin a anulat, de asemenea, democrația, eliminând alegerea directă a liderilor regionali, reorganizând sistemul legislativ pentru a permite partidului de guvernământ Rusia Unită să-și consolideze controlul asupra parlamentului, intensificând controlul de stat asupra presei și organizațiilor civice.
Pe 20 august în acest an, Vladimir Putin a vizitat orașul Beslan.
Un videoclip difuzat de Kremlin îl arată pe Putin depunând flori în genunchi și făcându-și cruce la memorialul Orașul Îngerilor ridicat în memoria celor uciși în urmă cu 20 de ani.
Apoi depune flori la monumentul dedicat luptătorilor forțelor speciale ale Serviciului Federal de Securitate (FSB) care au luat cu asalt școala din Beslan în urma căruia s-a înregistrat cel mai mare număr de victime.
Putin a profitat cu cinism și de această descindere la Beslan ca să facă propagandă pentru a justifica invazia nedeclarată, neprovocată și ilegală a Rusiei în Ucraina, precum în Cecenia de odinioră.
„S-au făcut încercări în străinătate nu doar de a justifica atacul terorist de la Beslan, ci și de a oferi tot felul de ajutor teroriștilor”, a spus liderul de la Kremlin fără a numi vreo țară sau entitate.
„Acești oameni nu au morală sau principii, au doar interesele lor”, a adăugat el, stând în fața a trei femei din grupul Mamele de la Beslan.
„Rusia a învins teroriştii în Caucaz şi va învinge neonaziştii care comit crime în regiunea Donbas şi Kursk”, a continuat el despre eșecul FSB în atacul de la Beslan.
La întâlnirea cu Putin, mamele copiilor uciși la Beslan s-au plâns că ancheta privind luarea cu asalt a școlii de trupele FSB nu a fost niciodată finalizată, a declarat copreședinta grupului, Aneta Gadiieva, pentru publicația independentă Agentstvo.
Numai că această parte a întâlnirii nu a fost făcută publică de presa rusă de stat, spre deosebire de remarcile lui Putin despre Ucraina.