Presa din SUA: Joe Biden permite Kievului să folosească arme americane împotriva țintelor din Rusia. Kremlin: Se alimentează tensiunile

Actualizare Kremlinul a declarat luni că, dacă Statele Unite ar permite Ucrainei să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi departe în Rusia, aceasta ar duce la o creștere a tensiunilor și la adâncirea implicării Statelor Unite în conflict.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „este evident că administrația de la Washington intenționează să ia măsuri pentru a continua să alimenteze focul și să provoace o escaladare suplimentară a tensiunilor”.

Știrea inițială

Publicațiile The New York Times și The Washington Post, agențiile de presă Reuters și AP anunță hotărârea președintelui Biden de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune contra unor ținte din Rusia, citând surse apropiate cercurilor de decizie.

Totuși, până luni, 18noiembrie, la ora 07:30, ora României, Casa Albă nu a confirmat încă informația.

De asemenea, RFE/RL a trimis cerere la Casă Albă pentru a comenta informațiile, dar nu a primit niciun răspuns până la publicarea acestei știri. Consiliul Naţional de Securitate (NSC) a refuzat să comenteze.

Decizia de a permite folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune contra unor ținte rusești ar reprezenta o schimbare majoră în politica Statelor Unite. Kievul a solicitat îndelung Washingtonului să permită astfel de acțiuni, inclusiv în timpul vizitei președintelui Zelenski în Statele Unite, de luna trecută.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat cu reținere la această informație.

„Loviturile (militare) nu se fac cu cuvinte”, a spus el în timpul discursului său video de seară. „Astfel de lucruri nu sunt anunțate. Rachetele vor vorbi de la sine", a adăugat liderul de la Kiev.

În SUA, nu a existat un coemtariu imediat din partea echipei de tranziție a președintelui Donad Trump, dar un consilier important a criticat decizia într-o postare pe platforma X.

„Escaladarea războaielor înainte de a părăsi funcția”, a scris Richard Grenell.

De cealaltă parte, Ben Hodges, general-locotenent american în retragere și fost comandant al forțelor armatei americane din Europa, a declarat pentru RFE/RL că o astfel de mișcare ar trimite „un mesaj Kremlinului că [Statele Unite] nu doar împachetează corturile și îl așteaptă pe Trump”.

Hodges a spus că decizia ar fi un „lucru bun, pentru că această politică va intra în vigoare pe măsură ce administrația Trump va prelua puterea și, sincer, este un lucru bun pentru Donald Trump”.

El a spus că Ucraina va folosi aceste cu prioritate mai ales în regiunea Kursk a Rusiei, pentru a lovi puncte comandă și control, depozite de arme și baterii de artilerie.

Următoarea prioritate ar fi probabil să vizeze aerodromurile pe care Rusia le folosește pentru a lansa lovituri împotriva orașelor ucrainene.

Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews din Scoția, a spus că el crede că mișcarea era de mult așteptată, dar că îngrijorarea acum este dacă Trump va anula măsura odată ce va prelua funcția.

El și alți observatori spun că decizia SUA i-ar putea face și pe alți aliați, inclusiv Marea Britanie și Franța, să ofere Ucrainei permisiuni similare de folosire a armelor cu rază lungă de acțiune.

Citind propriile surse, Reuters notează că Ucraina intenționează să realizeze primul dintre aceste atacuri cu rază lungă de acțiune în următoarele câteva zile, dar nu a dezvăluit detalii.

În cazul în care va fi confirmată și asumată, mutarea categorică în sprijinul Ucrainei a administrației Joe Biden ar veni cu numai două luni înainte ca președintele ales Donald Trump să-și preia mandatul, pe 20 ianuarie 2025.

Luni, 11 noiembrie, președintele Volodimir Zelenski a cerut din nou permisiunea Statelor Unite ca armata ucraineană să folosească armele americane pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei.

Agențiile de presă transmit că ridicarea interdicției ar fi și o reacție după desfășurarea de către Rusia a câteva mii de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk, o evoluție care a alarmat liderii de la Washington și Kiev.

Pe de altă parte, informațiile de la Washington, publicate de NYT și Reuters, încheie o săptămână plină de luări de poziție legate de evoluția războiului din Ucraina.

Cancelarul german Olaf Scholz a avut o convorbire lungă cu președintele Vladimir Putin în această privință. Scholz a fost criticat pentru convorbirea sa în care au fost invocate inclusiv negocieri pentru pace. Cancelarul a reacționat duminică, 17 noiembrie, și a reafirmat sprijinul neclintit al Germaniei pentru Ucraina, asigurând că nicio decizie cu privire la sfârşitul războiului dus de Rusia nu va fi luată fără Kiev.

„Ucraina poate conta pe noi”, acest „principiu este cel care prevalează şi nicio decizie nu va fi luată peste capul Ucrainei”, a declarat cancelarul în aeroportul de la Berlin, înainte de a pleca spre summitul G20 de la Rio de Janeiro, care are loc în perioada 18-19 noiembrie 2024.

În luna septembrie 2024, Rusia a amenințat cu „un răspuns adecvat” în cazul în care Statele Unite vor permite Ucrainei să lovească Rusia cu rachete ATACMS, care au o rază lungă de acțiune.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 11 septembrie că Moscova ar avea un răspuns „potrivit” dacă s-ar întâmpla asta.

„La toate aceste acțiuni, SMO (operațiunea militară specială) este răspunsul”, a spus Peskov, folosind termenul preferat de Kremlin pentru conflictul din Ucraina, a transmis atunci Reuters.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.