România, pe credit, la Bienala de Design de la Londra. ICR nu i-a finanțat pe artiști și le-a dat cazarea refuzată de fosta directoare

Asociaţia culturală artistică Art Mirror, care reprezintă pavilionul României la Bienala de Design 2023 de la Londra, a criticat, într-un mesaj pe pagina de Facebook a organizaţiei - lipsa de implicare financiară a autorităţilor române.

Asociația menționează nealocarea de fonduri pentru participarea echipei la acest eveniment considerat de referinţă pentru tendinţele de design contemporan, la nivel internaţional.

Ediţia Bienalei din 2023 are loc între 1-25 iunie, la Palatul Somerset din Londra. Sunt prezente 40 de proiecte din tot atâtea ţări, fiecare pavilion fiind prezentat de organizatori drept unul ilustrativ pentru ţara respectivă.

Instalaţia Vatra verde, a echipei din România, utilizează energie regenerabilă şi materiale reciclabile, de la hârtie, la pulbere de piele şi zaţ de cafea.

„Am fost admişi la Bienală în urma unui proces de selecţie şi am considerat-o ca pe o şansă, atât pentru vizibilitatea noastră, cât şi pentru pentru România. Tema ediţiei era tocmai colaborarea între diferiţi actori, pentru un design sustenabil. E extrem de trist că instituțiile culturale nu au alocat niciun euro din bugetul lor ca să ne sprijine”, spune preşedinta asociaţiei, Cristina Cantemir.

Instalaţie care promovează energia regenerabilă

Cu sediul la Cluj, asociaţia prezentă la Bienala de Design de la Londra militează pentru reciclarea şi reutilizarea materialelor în procesul de creaţie şi chiar în industrie.

Evenimentul din capitala Marii Britanii promovează, la ediţia din acest an, tocmai acest concept.

Sub sloganul „Remapping collaborations / Regândirea colaborărilor”, creaţiile expuse arată modul în care specialiştii din domeniu pot oferi soluţii la provocările contemporane, de la accesul la resurse la schimbările climatice.

Preşedinta asociaţiei care participă din partea României la Bienala de Design de la Londra, în pavilionul amenajat din fonduri proprii, inclusiv un credit bancar, de către echipa proiectului.

„Proiectul dumneavoastră reprezintă un răspuns exemplar la tema «Remapping Collaborations» și ar aduce o contribuție valoroasă la această expoziție cu importanță internațională”, transmiteau organizatorii în scrisoarea prin care confirmau selectarea proiectului din România, în iulie 2022.

În cazul acestora, colaborarea cu instituţiile nu a decurs cum şi-ar fi dorit reprezentanţii ţării la eveniment.

„Pavilionul Maltei de pildă a fost vizitat de premierul ţării, care i-a felicitat pe reprezentanţii acesteia. Noi am primit doar refuzuri, iar Ministerul ne-a transmis că prioritizează proiectele interne şi să ne adresăm ICR. ICR Londra ne-a ignorat, deşi cu vechea administraţie mai colaborasem, la fel şi cu conducerea centrală, de la Bucureşti”, a mai spus Cristina Cantemir.

Bilele din materiale reciclate, integrate în instalaţie, au fost realizate alături de liceeni şi studenţi din România.

Echipa din România este prezentă la Bienală cu instalaţia „Vatra verde”, o invitaţie la reflecţie cu privire la impactului activităţilor umane asupra planetei, după cum afirmă organizatorii.

Materiale reciclabile, de la hârtie la pulbere de piele şi zaţ de cafea, sunt folosite ingenios în cadrul unei instalaţii care produce, la scară mică, energie regenerabilă, iar vibraţiile plantelor sunt transformate în sunete.

Colaborare cu vechea administraţie a ICR Londra

De altfel, vechea administraţie a instituţiei, prin directorul interimar Roxana Dumitrache, semnase în 2022 o scrisoare de recomandare - ataşată de asociaţie la dosarul de înscriere în selecţie - prin care instituţia îşi manifesta susţinerea de principiu a participării României la Bienala de Design din 2023.

Mai mult, în 2022 asociaţia a organizat un eveniment în colaborare cu ICR Londra, de promovare a produselor sustenabile în cinci oraşe, între care şi capitala Marii Britanii.

Echipa care reprezintă în premieră România la Bienala de Design de la Londra spune că implicarea autorităţilor culturale nu a fost pe măsură.

Lucrurile s-au schimbat după preluarea conducerii de către actriţa Catinca Nistor, la mijlocul anului trecut, intrată în centrul mai multor controverse legate de CV-ul său şi de faptul că a refuzat cazarea în sediul ICR Londra şi a închiriat un apartament privat cu peste 6.000 de lire lunar.

„Ne-am adresat ICR Londra încă din 2022, apoi din nou în 2023, i-am scris şi directorului ICR România, dar fără succes”, a mai spus Cristina Cantemir.

După ce asociaţia a semnalat lipsa de sprijin a autorităţilor, într-o conferinţă de presă la Cluj la începutul lunii mai, chiar Catinca Nistor ar fi intervenit cu o solicitare pentru a permite cazarea echipei în sediul instituţiei.

În 2022 ea refuzase să stea aici, considerând condiţiile improprii.

Catinca Nistor şi-a încheiat mandatul în 15 mai, după ce a fost revocată din funcţie de directorul general al ICR, Liviu Jicman.

Acesta a transmis pentru Europa Liberă, referitor la nemulțumirea membrilor Asociației Art Mirror, că aceasta nu a depus cerere pentru principalul program de finanţare a unor proiecte internaţionale - Dimitre Cantemir - şi, în plus, este nevoie ca filiala din Londra a ICR să încheie un parteneriat cu organizatorii Bienalei.

„Strategia ICR 2022-2026 asumată de Consiliul de conducere al ICR, primul document de acest fel adoptat, prevede ca reprezentanțele ICR din străinătate să trimită planificarea anuală în ultimul trimestru al fiecărui an pentru anul următor, pentru ca alocarea bugetelor către Reprezentanțe să fie un proces predictibil și planificat din timp”, a transmis Europei Libere directorul ICR, Liviu Jicman.

O astfel de solicitare nu ar fi fost transmisă, cel puţin nu în timp util, din partea ICR Londra.

Adrian Ghenie a co-finanţat în 2015 pavilionul României cu jumătate de milion de euro

Preşedintele Art Mirror, Cristina Cantemir spune că asociaţia a solicitat în mod concret o finanţare de aproximativ 80.000 de euro tuturor autorităţilor culturale, dar cererile au fost complet ignorate.

Nemulţumirea este cu atât mai mare cu cât, de pildă, pentru prezenţa României la Expo Dubai 2020 (decalată pentru 2022, din cauza pandemiei), Guvernul român a alocat o sumă infinit mai mare, de peste 5 milioane de euro.

În 2015, artistul Adrian Ghenie, a investit sute de mii de euro în recondiţionarea spaţiului pavilionului României de la Bienala din Veneţia, unde urma să îşi expună lucrările admirate astăzi în toată lumea.

Comisarul României la Bienala de la Veneţia, arhitectul Attila Kim, a explicat pentru Europa Liberă că a fost un caz special - el însuşi fiind arhitectul coordonator - în care artistul şi echipa din jurul său şi-au asumat un efort financiar suplimentar pentru a ridica conceptul de expunere la standardele dorite.

Ministerul Culturii şi ICR au asigurat şi atunci finanţare de aproximativ 800.000 de lei, iar în prezent suma alocată este de 1 milion de lei, a ţinut să sublinieze acesta.

În acelaşi timp, prezenţa României la Bienala din Veneţia este una de mare tradiţie, realizată în baza unor protocoale între instituţiile statului şi organizatori şi reprezintă o formă de diplomaţie culturală, a mai spus acesta.

Totodată, reprezentantul României la eveniment este stabilit ca urmare a unui concurs.

Crearea unui cadru instituţional, de colaborare cu organizatorii în cazul unor evenimente mai noi, precum Bienala din Londra, e recomandată. Aceasta ajută ca evenimentele respective să fie asumate, finanţate de către autorităţile române, a întărit el.

„Mai întâi, ar trebui ca şi într-un domeniu precum designul, mai puţin definit astăzi în România, să existe organizaţii profesionale, de breaslă, care ar putea reprezenta interfaţa între mediul creativ şi administraţie. Aşa ar putea monitoriza şi evenimentele de referinţă, pe care să le promoveze şi pentru care să organizeze poate chiar competiţii de reprezentare a ţării”, a adăugat specialistul.

Credit bancar pentru a reprezenta România

Fără să fie vorba de prezenţa la un eveniment cu o tradiţie comparabilă cu a Bienalei din Veneţia sau de o expunere precum cea de la Dubai, reprezentarea României la Bienala din Londra are pe de altă parte accente poate mai dramatice.

Cu resurse financiare limitate, participanţii au ajuns în situţia de a apela la un credit bancar, dar şi la a-şi completa finanţarea cu resurse private, lucru pe care consideră că puteau să îl evite.

„Am fost nevoiţi să luăm un credit de 28.000 de euro, pentru cheltuieli logistice, de transport, expoziţionale, inclusiv producerea energiei regenerabile; am completat restul sumei cu sponsorizări, deşi nu voiam iniţial acest lucru, pentru că nu doream să facem «green-washing» (spălarea imaginii unei companii prin asocierea cu proiecte prietenoase cu mediul, n.r.) pentru vreo companie, mai ales că e un pavilion de ţară. Nu am avut însă altă soluţie”, a explicat Cristina Cantemir.

Una din echipele care au ajutat la instalarea luminilor în sala de expoziţie e alcătuită din români plecaţi în Marea Britanie, încântaţi că România participă, în sfârşit, la eveniment.

„Cred că ne-au ajutat mai mult românii care s-au ocupa de lumini, decât autorităţile. Ne bucură, în schimb, că vin suficienţi vizitatori, curioşi de ceea ce am expus”, adaugă ea.

Pavilion expoziţional în faţa palatului Somerset din Londra, unde are loc Bienala de Design 2023.

Pavilionul românesc a fost vizitat în primele cinci zile de peste 1.000 de persoane. La ediţia precedentă, Bienala a atras peste 130.000 de vizitatori, potrivit organizatorilor.

Anul acesta sunt prezentate în premieră şi proiecte inovative ale celor mai prestigioase echipe de cercetători din Marea Britanie, după cum notează The Guardian.

Pavilionul Ucrainei, cu o instalaţie intitulată sugestiv „The darkest hour”, care pune în lumină pledoaria artiştilor pentru pace şi dificultăţile de a se conecta cu restul lumii artistice după invazia rusească din februarie 2022.

Sediul ICR, bun de cazare pentru reprezentanţii României, nu şi pentru fosta directoare

ICR a acordat totuşi un sprijin, răspunzând cererii de cazare a echipei proiectului în sediul instituţiei, inclusiv în perioada de pregătire a instalaţiei din Bienală.

„Conform informațiilor noastre, ICR Londra acordă un sprijin important asociației Art Mirror, prin cazarea, în perioada 3 mai – 27 iunie a 12 persoane, totalizând un număr de 124 de zile de găzduire în spațiile de la sediul ICR Londra”, ne-a transmis directorul ICR, Sebastian Jicman.

Reprezentanţii Art Mirror spun, pe de o parte, că membrii echipei locuiesc succesiv în spaţiile puse la dispoziţie, iar pe de alta că este o măsură luată de ICR abia la începutul lunii mai, după ce au semnalat lipsa de susţinere într-o conferinţă de presă.

Paradoxal, echipa proiectului este găzduită în clădirea în care directoarea ICR Londra, Catinca Nistor, revocată din funcţie, a refuzat cazarea şi a încheiat în toamna anului 2022 un contract de închiriere a unui apartament privat, de peste 6.000 de euro lunar, plătiţi din fondurile statului.

Deşi mandatul ei s-a încheiat în 15 mai, în urma unui eveniment organizat în 1 martie 2023 şi criticat în spaţiul public, statul român plăteşte în continuare chiria menţionată, contractul de închiriere fiind încheiat pe un an, începând din toamna anului trecut.

Fosta directoare a ICR a declarat pentru Europa Liberă că a fost deschisă colaborării cu membrii asociaţiei Art Mirror, însă resursele financiare ale filialei erau mai degrabă modeste şi direcţionate deja spre proiecte plănuite anterior.

Fosta directoare Catinca Nistor şi-a încheiat mandatul la conducerea ICR Londra în luna mai, după ce a fost revocată de preşedintele ICR, Liviu Jicman, în urma mai multor controverse.

În schimb, ea a intervenit chiar pe final de mandat pentru asigurarea cazării echipei proiectului, chiar dacă subliniază în continuare că în clădire sunt condiţii improprii locuirii, ceea ce ar reieşi şi din raportul său de activitate, prezentat în această primăvară.

„În apartamentul în care stau eu şi o colegă, sunt chiar condiţii decente, e chiar peste aşteptări”, spune însă Cristina Cantemir, adăugând că într-adevăr, într-un altă locuinţă din imobil, unde stau alţi doi colegi, situaţia e mai delicată, existând infiltraţii.

Încercările de obţinere a finanţării, fără succes

Fie că au solicitat fonduri de la Institutul Cultural Român, de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) sau de la Ministerul Culturii, încercările Art Mirror s-au dovedit fără succes.

La AFCN, asociaţia a aplicat la programul Proiecte cu caracter repetitiv, în condiţiile în care instalaţia expusă la Londra este rezultatul unor activităţi pe care echipa le desfăşoară constant cu liceeni şi studenţi.

„Prin intermediul bilelor de hârtie reciclată, parte integrantă a instalaţiei expuse, practic fiecare tânăr este prezent acolo”, spune Cantemir.

Totuşi, proiectul asociaţiei, RE-Start, Sustenabilitate în domenii creative, nu s-a calificat între cele 24 care au primit finanţări de aproximativ 100.000 de lei fiecare.

În acelaşi timp, în răspunsul la o solicitare a asociaţiei din luna martie, Ministerul Culturii a informat că solicitarea de finanţare, de aproape 500.000 de lei, în cadrul programului Ciprian Porumbescu, nu va putea fi onorată.

Asta deşi îşi manifesta aprecierea din punct de vedere artistic pentru proiectul asociaţiei.

„Având însă în vedere atribuțiile ministerului Culturii (preponderent pentru activități interne), precum și fondurile limitate pentru proiectele culturale, ne vedem puși în situația de a nu putea finanța acest proiect. În vederea finanțării proiectului Vatra Verde, vă recomandăm să vă adresați Institutului Cultural Român, care are ca obiective sprijinirea prezenţei culturale românești, promovarea valorilor naționale ale culturii, artei și științei peste hotare”, transmitea ministerul.

„Proiectul nostru e unul complex, cu cercetare, artă conceptuală, instalaţii interactive, energie regenerabilă, o dimensiune incluzivă, pentru persoanele nevăzătoare, dar sincer nici nu ştiu dacă au citit documentaţia noastră”, spune Cristina Cantemir.

Europa Liberă a adresat mai multe întrebări Ministerului Culturii, dar reprezentanţii instituţiei ne-au transmis că vom primi un răspuns în intervalul următor.

Directorul ICR: Voi cere conducerii din Londra să intre în legătură cu organizatorii Bienalei

Directorul ICR, Sebastian Jicman, spune că deşi Art Mirror poate fi considerată reprezentanta României la Bienală, acest lucru ar fi trebuit pregătit prin asumarea unui cadru instituţional de colaborare între instituţie şi organizatorii Bienalei, cum se întâmplă în cazul altor participări ale României la evenimente internaţionale.

Directorul general al ICR, Liviu Jicman.

„Voi cere viitoarei conduceri a ICR Londra să intre în dialog direct și cu organizatorii acestei Bienale, astfel încât sa găsim formula unui parteneriat de durată între ICR și organizatori. Acest lucru va permite implicarea transparentă a ICR pentru sprijinul oricărui artist sau operator cultural, sprijin acordat în mod egal și nediscriminatoriu”.

El a mai evidenţiat faptul că instituţia a reluat programul Dimitrie Cantemir prin care ICR acordă finanțare nerambursabilă în valoare de 2.400.000 lei pentru inițiative culturale organizate în afara țării între 1 iunie - 15 octombrie 2023, în limita a 100.000 de lei/proiect, dar asociaţia nu a aplicat.

Cristina Cantemir afirmă că din informaţiile ajunse la membrii asociaţiei, programul nu se aplica însă şi proiectelor din Marea Britanie, în condiţiile în care nu mai face parte din UE, informaţie contrazisă însă de conducerea ICR.

„Culmea, mă cheamă chiar Cantemir”, face haz de necaz reprezentanta asociaţiei prin intermediul căreia România este prezentă la Bienala de Design de la Londra.