In Franța, principalele titluri sunt despre trimiterea în judecată, anunțată marți, a fostului președinte Nicolas Sarkozy pentru încălcarea legislației privind cheltuielile electorale.
Este vorba de asa-numita "afacere Bygmalion", de la numele firmei de comunicații care practica dubla facturare pentru campania lui Sarkozy înainte de alegerile prezidențiale (pierdute de Sarkozy) din 2012: cu totul, o depasire ascunsa a cheltuielilor permise legal cu peste 20 milioane euro.
Le Monde scrie că "avocații lui au încercat totul, dar în zadar", Sarkozy riscă un an de închisoare. El mai este urmărit si in alte afaceri, in special una tot pentru încălcarea legislației privind finanțele electorale. Este vorba de campania prezidențială anterioară, din 2007, castigata de el, în care Sarkozy e bănuit ca ar fi folosit fonduri primite de la defunctul dictator al Libiei, colonelul Gaddafi.
Bruxelles : continuă audierile comisarilor candidați
Ziua de miercuri va vedea audierea, la Bruxelles, a doi candidați comisari vedetă: franțuzoaica Sylvie Goulard și belgianul Didier Reynders.
Candidata franceza are potențial in sarcină piața internă si apărarea. Acesta din urma este un portofoliu nou, care n-a mai existat până acum, iar Sylvie Goulard a fost scurta vreme, înainte de a fi forțata sa demisioneze, ministrul apărării in Franța (mai precis, Ministrul Armatelor, cum a decis Macron să-i schimbe denumirea, ministerul numindu-se acum Ministère des Armées).
Sylvie Goulard a trebuit atunci sa demisioneze din pricina unui scandal privind niște foști asistenți parlamentari care nu lucrau câtuși de puțin pentru ea în Parlamentul European, unde ea era deputată, ci pentru formațiunea sa politica de atunci, Modem.
Ancheta asupra ei, cum o amintește La Croix, este în continuare în curs în Franța. Chiar daca ea a rambursat in întregime salariul unui asistent, ea va mai acea ceva de explicat: pe când era eurodeputata, a primit in același timp de la un think tank american un salariu de 12.000 euro pe luna, mult mai mult decât salariul sau de europarlamentar (7.500 euro pe luna). Sumele au fost declarate, așa încât nu constituie o ilegalitate, dar rămâne un mister pentru ce era ea plătită de acest think tank aparținând unui bancher american controversat.
Agricultura si Don't give PiS a Chance
La rubrica audierilor neplăcute poate fi înscris candidatul comisar polonez Janusz Wojciechowski, care a primit agricultura, dar care marți nu a reușit deloc sa convingă comisia relevantă din Parlamentul european.
"Wojciechowski nu i-a convins (sau "sedus", in funcție de gradul de originalitate al traducătorilor) pe europarlamentari" (Janusz Wojciechowski nie uwiódł europosłów) sună titlul in Rzeczpospolita.
La fel, principalul ziar independent din Polonia, Gazeta Wyborcza, scrie si mai brutal: Wojciechowski nu a reușit sa treacă, ziarul detaliind întrebările concrete, venite in special de la grupul Renew Europe, despre reforma pactului agricol comun european la care el nu a reușit sa răspundă.
Jurnaliștii polonezi par să fi uitat ca șeful grupului Renew Europe este un fost comisar european pentru agricultura, Dacian Cioloș, adică postul pe care trebuie să-l ocupe Wojciechowski. Acesta a făcut o impresie proasta si încăpățânându-se sa răspundă intr-o engleză ezitantă, deși avea dreptul sa răspundă in polonă. "Performanță bâlbâită" ii spune site-ul american de afaceri europene Politico, care notează ca el nu a fost in stare sa dea clarificări nici in privința propriilor sale finanțe.
Unii europarlamentari au vorbit pe fata despre un dezastru, dar ideea este că din teamaă că jumătatea de gemeni Kaczynski care conduce Polonia ar putea trimite pe cineva si mai rău, tot din partidul eurosceptic PiS aflat la putere, lui Wojciechowski i se va da o noua șansă, permițându-i se o a doua audiere, pe 14 octombrie.
Audierea lui Didier Reynders
Comitetele LIBE și JURI s-au reunit astăzi pentru a-l audia pe belgianul Didier Reynders, acest din urmă comitet, JURI, fiind cel care a scos-o din cursa pe Rovana Plumb.
Didier Reynders va fi comisar pentru justiție, portofoliu central si strategic in care el va trebui sa colaboreze cu viitorul procuror european, Codruta Kovesi. Reynders, cum o amintește Le Soir, a rost acuzat el însuși de corupție si spălare de bani de un fost agent al serviciilor secrete, dar parchetul belgian a decis anularea si clasarea plângerii, din lipsa oricăror elemente probante.
In absenta formarii unui guvern federal belgian, deși alegerile au avut loc in luna mai (dar odată Belgia a stat aproape 600 zile fără un guvern), Didier Reynders este in continuare ministru belgian de externe... și al apărării.
Si el si Sylvie Goulard sunt afiliați formațiunii Renew Europe a lui Macron, condusă in parlament de Dacian Cioloș. Reynders ar trebui sa împartă apărarea statului de drept cu vicepreședinta cehă a comisiei, Vera Jourova.
Deputații spanioli sunt supărați pe el pentru acordarea azilului in Belgia separatismului catalan Carles Puigdemont, in ciuda existentei unui mandat de arestare europen din partea Spaniei
Ca să-l voteze spaniolii, Reynders s-a angajat să reformeze sistemul mandatului european de arestare... Dar poate sa promită liniștit, nu el decide, oricum.
Brexit moi non plus
Planurile lui Boris Johnson pentru frontiera din Irlanda de nord pun in pericol negocierile Brexit, scrie la Londra The Guardian.
In Franța, Le Figaro scrie că «planul» cel nou al lui Boris Johnson e privit cu suspiciune de toată lumea, in special de irlandezi. Johnson ar dori in primul rând sa scape de acea clauză de «backstop». Aici intervine acea noțiune care pare misterioasă de „backstop”, și care dă naștere la atâtea speculații. Backstop nu este însă altceva decât o plasă de siguranță sau un gard de protecție, iar în cazul complicatei probleme a graniței irlando-britanice e vorba în realitate de un mecanism juridic, o înțelegere reciprocă prin care, dacă la încheierea perioadei de tranziție, care se poate întinde până în 2022, nu va fi găsit un acord concret care să definească relațiile viitoare ale Londrei cu cei 27, frontiera să poată fi păstrată deschisă.
Asta înseamnă acel backstop / plasă de siguranță: pentru a evita ridicarea unei adevărate frontiere solide în Irlanda, Marea Britanie ar rămâne în uniunea vamală cu UE, permițând fluxul de mărfuri și oameni între Irlanda de Nord și statul irlandez ca și până acum.
Conservatorii și si Boris Johnson doresc însă un backstop strict limitat în timp, pentru că pe durată rămânerii în uniunea vamală cu UE, Londra nu va putea încheia acorduri de liber-schimb cu alte țări. Partizanii Brexitului cu orice chip, chiar cu riscul ruperii de UE fără să se fi ajuns la o înțelegere, sunt astfel pe cale să încalce acordul de Good Friday (Vinerea Mare) din 1998 care a pus capăt ceea ce era de facto un război civil în Irlanda de Nord. Principala condiție atunci, prin care s-a ajuns la două decenii de pace, era că niciodată nu se va reinstaura o frontieră acolo. Prin acea frontieră, acum invizibilă, de 500 km, trec majoritatea mărfurilor irlandeze spre UE și a mărfurilor nord-irlandeze spre Irlanda, principalul partener comercial al nordului.
Intr-atât de mari sunt incertitudinile și nesiguranța după Brexit, încât este evocată chiar posibilitatea unui referendum în Irlanda de Nord pentru unirea regiunii cu Irlanda propriu zisă.
Dacă Marea Britanie ar încerca să prevină cu forța o unificare a Irlandei de Nord cu Irlanda gestul ar risca să conducă la revenirea violențelor sectare și a valului de terorism care a zdruncinat Irlanda de Nord în ultimele decenii ale secolului XX. Asta ar risca să relanseze bombele în discoteci, amestecul de banditism și conflict religios între catolici și protestanți.
Le Monde publică chiar un articol-reportaj in care o serie de politicieni si deputați pro-europeni, nu doar in Irlanda de Nord, dar chiar si in Londra, denunță climatul de ură din jurul lor si afirmă că se tem să nu fie agresați sau chiar omorâți
Poate aceștia exagerează totuși un pic. Inițial se purcede doar la niște genunchi explodați ca pedeapsă, la acel binecunoscut kneecapping.