Buletin de știri 15 ianuarie 1989

Program TV de duminică

Presa prelucrează intens ordinele date de Ceaușescu la Comitetul Politic Executiv din 13 ianuarie pentru realizarea planului și întărirea disciplinei muncii.

Buletin de știri

15 ianuarie duminică

Prognoza mixtă. Vreme frumoasă în zonele deluroase și de munte, cețoasă și închisă în restul teritoriului. Posibile ninsori slabe. Temperaturile maxime sunt ziua între 3 și 100C și noaptea între -8 și +20

Spectrul întrunirii Comitetului politic executiv din 13 ianuarie bântuie în continuare paginile ziarelor. Cititorii Scânteii sunt asigurați că ridicarea continuă a nivelului de trai este „preocuparea statornică a partidului, a societății socialiste.” Conf. dr. Aculin Cazacu ne explică tezele și orientările expunerii lui Ceaușescu și susține că perfecționarea pregătirii profesionale și politice are un rol determinant în procesul omogenizării sociale, „un proces de mare întindere istorică legat nu doar de acumularea unor noi date ale condițiilor materiale de existență ci și de mutațiile petrecute în conștiința oamenilor”. Pe scurt, omogenizarea socială este un proces inevitabil și vital.

Mihai Ionescu scrie că contractarea produselor la fondul de stat este „o obligație legală, o îndatorire civică, patriotică a tuturor locuitorilor de la sate.” Este aluzie la recensământul animalelor din gospodăriile particulare care începea pe 20 ianuarie. Era o acțiune importantă care se întindea pe opt zile și urma să identifice integral șeptelul din gospodăriile private pentru a putea stabili cotele, adică ce și cât ia statul.

Munca de lămurire pentru aplicarea programului partidului și planului cincinal se duce la firul ierbii. Conlucrarea cu cetățenii este o trăsătură a stilului de muncă din consiliile populare, scriu reporterii Scânteii, în vizită la Vaslui. „Trebuie să fii mai aproape de oameni, să-i consulți ca să le afli părerea, pentru că legătura cu cetățenii este problema capitală a activității noastre,” spune primarul Dumitru Popa.

Problema agriculturii, scrie Nicolae Băbălău tot în paginile Scânteii, este dezorganizarea. Toți știu însă care sunt soluțiile pentru că le-au aflat din lucrările Comitetului politic executiv, de la Ceaușescu care insistă asupra necesității aplicării ordinei și disciplinei în toate sectoarele de producție. Este un alt articol premergător recensământului animalelor din curtea oamenilor.

Scânteia tineretului e mai interesată de ziua lui Eminescu pe care-l citește tot în cheie propagandistică. Sub titlul „Ipotești, împliniri contemporane în spațiul natal al poetului”, jurnaliștii vizitează Ipoteștiul cu programul partidului și cu ultimul discurs al lui Ceaușescu în mână. E un traseu ceremonial care constată cât au crescut codrii poetului și cât de mult a fost modernizat lacul codrilor albastru.

Jurnalul lui Mircea Zaciu este esențial pentru a înțelege atmosfera culturală a acelor ani

Pe 15 ianuarie Mircea Zaciu scrie în jurnalul său despre securiștii de la revista Steaua de care voia să treacă pentru a publica un interviu: „Cacoveanu, să-mi aducă întrebările pentru interviu. Acum zice că nu e pentru numărul 2 (al revistei Steaua, n.m.), că primește întâi textul lui E. Simion, dar sigur voi intra în 3. Întrebările, multe, dar nu foarte incitante, se tot repetă. Cred că nici eu nu aș avea ceva de spus în plus. Ceva care să meargă. Mă asigură că e în cele mai bune raporturi cu cititorul Stelei, șobolanul de la CCES care face pe censorul, deci că aș putea aborda și chestiunea Dicționarului.

...Știri radio:semnăm, dar nu aplicăm. Bănuisem această soluție care contravine oricărei legi, oricărei logici sănătoase...

Duminică anostă, în rest...(...) Știri radio:semnăm, dar nu aplicăm. Bănuisem această soluție care contravine oricărei legi, oricărei logici sănătoase: căci dacă îți pui semnătura pe un act în totalitatea lui, cum mai poți afirma că nu-i vei respecta prevederile, o dată ce le-ai semnat?” Mircea Zaciu se referă la Declarația CSCE referitoare la Drepturile omului adoptată în acele zile și pe care România anunțase că o adoptă cu rezerve la capitolul de drepturi ale omului pe motiv că ar aduce atingere independenței și suveranității naționale, o intruziune în afacerile interne. Practic, susținea că nu va aplica decât anumite prevederi din Declarație, ignorând altele.

Pentru presă problema nu e că România nu semnează (sau semnează cu rezerve referitoare la capitolele pentru apărarea drepturilor omului), ci ipocrizia occidentală care adoptă asemenea acte, deși drepturile omului nu sunt respectate și climatul social este violent. Pentru a demonstra violența mediatică a capitalismului, revista Săptămâna face un inventar (fără a indica sursa): într-o singură săptămână (!) televiziunea franceză ar fi prezentat 670 de asasinate, 27 de scene de tortură și numeroase alte scene de violență. Cum ar veni peste o sută pe zi!

În topul publicat de aceeași revistă la secția muzică românească conduce Dida Drăgan cu Viața unui vis, urmată de Nicu Alifantis cu Mai lasă-mă și Aura Urziceanu cu Cine-mi poate spune. Mai sunt prezente Angela Similea (Azi), Loredana Groza (Poate dragostea), Dana Bartzer (Tinerii cîntă viața)... Mai la coada topului apar Elena Cîrstea, Gabriel Cotabiță, Holograf (Pași spre viitor), Columna, Quartz. La muzică străină primii sunt, în ordine, Milli Vanili cu Girl You Know It`s True, Erasure (A Little Respect), Michael Jackson (Another Part of Me) La muzică populară conduce Ion Bocșa cu Dorul m-o purtat, urmat de Valeria Negri cu Hai la horă, oameni buni și Angelica Stoican cu I-auzi cucii cum se-ngână.

Redacția intermediază cererile de corespondență venite din toate părțile țării. B.F. din Beiuș vrea să schimbe postere sau reviste de fotbal, vrea să afle amănunte despre fotbalul din Danemarca, Belgia și Olanda, să schimbe păreri despre muzică (V.Șeicaru, Kim Wilde, Depeche Mode etc.). E.Z. din București, strada Spiralei, sect. 7, vrea să corespondeze pe teme muzicale (M Runceanu, Sandra, Toto Cutugno), poezie (Dan Verona), C.M. (15 ani) București, Bul. Laminorului, vrea să corespondeze despre tot și toate: muzică de toate genurile (inclusiv simfonică sau folk), sport, literatură SF, enigme neelucidate, umor și oferă colecții ale revistelor Urzica, Pentru patrie, Sport și Știință și tehnică.

La televizor pot fi văzute dimineața, de la 11,30, emisiunile Lumea copiilor (color), Sub tricolor, la datorie!, Viața satului și Albumul duminical. Programul se închide la ora 15 și reîncepe la 19 cu Telejurnalul, Cântarea României (color) cu subtitlul Omagiu țării, conducătorului iubit. O emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Comitetul de cultură și educație socialistă Vrancea. Apoi, filmul artistic Vară sentimentală, regizat de Francisc Munteanu, după un scenariu de Vasile Băran. Este vorba despre conflictul dintre un inginer agronom abia venit în sat (Emil Hossu) și șeful Cooperativei agricole de producție (Gheorghe Dinică). Inginerul vrea să realizeze un sistem de irigații în vreme ce șeful CAP-ului, un tip îngâmfat și obtuz, nu. E loc și de povești de dragoste între fiica brigadierului și studentul Abrudan (Dan Puric), inginer și Maricica (Rodica Mureșan) și, în fine, șeful CAP-ului și felcerița satului (Florina Cercel) care-i face masaje (!) zilnice. Urmează la 21,35 În lumina reflectoarelor, (balet) din nou Telejurnalul (zece minute) și închiderea programului la ora 22.