Luni 23 ianuarie 1989

Soarele răsare la ora 7.43 și apune la ora 17.12. Temperaturile maxime la București sunt în jur de -1,2 grade și minime de -3,7 grade. În vest e ceva mai cald (maxima de 0 grade, minima de -1,7 grade) Condiții de ceață în centrul țării și nord-est și de ploaie (sau burniță) în toată țara.

Apropierea zilei de naștere a lui Ceaușescu dă aripi condeielor și aprinde prima pagină a publicațiilor. S-a declanșat o altă mare competiție în producție, numai că nu industrială sau agricolă, ci de creativitate și slugărnicie. Petre Ghelmez, director al Tribunei României, scrie că „Energia, dinamismul, înflăcărarea patriotică și pasiunea revoluționară, clarviziunea președintelui Nicolae Ceaușescu, a cărui zi de naștere poporul român o sărbătorește cu cinste și respect la 26 ianuarie, urându-i mulți ani, sănătate și multă putere de muncă, sunt garanții sigure pentru toate marile realizări din prezent și viitor, ale României contemporane, pe drumul generos al construcției pașnice și al păcii.” E un mesaj de uz extern, revista adresându-se românilor de peste graniță. E prilejul, pentru Ghelmez, să cânte mărețele realizări de-a lungul celor 23 de ani și un pic de dictatură ceaușistă: sutele de platforme industriale nou înființate, recordurile la hectar din agricultură, Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, Transfăgărășanu, modernizarea cursului Dâmboviței și metroul, nimic nu uită poetul Ghelmez care a scris, înainte de Revoluție, maldăre de cărți, multe pentru copii. A republicat parte din ele după 1990. Există chiar o școală gimnazială în sectorul 2 care poartă numele bardului ceaușist.

Aniversarea lui Ceaușescu îi determină și pe cei de la România liberă să facă o sinteză a mărețelor împliniri: „Societatea românească este o societate a muncii, socialismul, noua orânduire întemeiată în țara noastră, eliberând munca de exploatare și conferindu-i caracterul nou, profund uman de principal izvor al dezvoltării etc.etc.” Ziarul susține că, de la Congresul al IX-lea, s-ar fi înființat 3,5 milioane de locuri de muncă și s-ar fi investit circa 160 de mii de lei pe cap de locuitor. „Numărul personalului muncitor a sporit în această perioadă de la 4,3 milioane în 1965, la 7,8 milioane în 1988” gradul de ocupare a populației fiind de 489 de persoane la 1000. Mai mult, peste 82% din populație s-ar fi mutat în case noi (ceea ce însemna exproprieri și demolări masive, n.m. S.Ș.) Ceaușescu simțea nevoie de confirmare a maselor și în acea zi face o baie de mulțime în cadrul unei prelungite vizite de lucru în Capitală. Era poporul despre care Scânteia tineretului scria „Întregul popor, angajat cu toate forțele pentru înfăptuirea și depășirea sarcinilor de producție.” Nu pentru piața internă, ci pentru cea externă. „Sarcinile trasate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu ocazia ultimei vizite de lucru au inclus creșterea și modernizarea producției (...) în vederea sporirii activității de export.”

Se sărbătorește Unirea Principatelor, bun prilej, desigur, pentru a sărbători partidul și pe cel mai iubit fiu și tată al țării. La Centrul de cultură și creație „Cântarea României” din Botoșani se desfășoară un simpozion sub genericul „130 de ani de la formarea statului român modern. Împliniri ale Epocii Nicolae Ceaușescu.” Este organizat de universitatea cultural-științifică din localitate și adună cercetători și cadre universitare din țară care s-au străduit să reliefeze „concepția și contribuția secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind cercetarea și cunoașterea istorie poporului român, rolul maselor de-a lungul marilor bătălii de clasă” etc.etc. De asemenea, comitetele de cultură și educație socialistă din Abrud, Câmpeni, Zlatna și Sebeș au organizat șezători literare, spectacole muzical-coregrafice și medalioane cinematografice dedicate momentului aniversat. În mai multe biblioteci comunale transilvănene au fost deschise expoziții documentare de carte sub genericul „Unirea - visul de secole al națiunii române.” În județul Cluj, scrie Agerpres, „împlinirea a 130 de ani de la mărețul act istoric al Unirii este marcată prin numeroase manifestări ideologice și cultural-educative în cadrul cărora creatorii bunurilor materiale și spirituale dau glas mândriei de a trăi și munci sub luminosul arc de timp al Epocii Nicolae Ceaușescu”. Pe scurt, în centrele „Cântarea României” din județ au loc expuneri, dezbateri și spectacole literar-muzicale cu teme ca „Unirea - măreț act istoric al luptei și voinței poporului român”, „E scris pe tricolor Unire”, „Unirea de la 24 ianuarie 1859 - eveniment de seamă în istoria României.” Nici Consiliul județean Prahova nu vrea să piardă prilejul și organizează simpozionul „Idealurile de unitate, independență și suveranitate ale poporului român în opera secretarului general al PCR, tovarășul Nicolae Ceaușescu”. Agerpres spune că simpozionul „a evidențiat legătura indestructibilă dintre marile momente din istoria patriei, lupta eroică a poporului nostru pentru libertate și integritate națională, jertfele clasei muncitoare, rolul conducător al acesteia în edificarea noii orânduiri.” Orice asemănare cu prezentul nu este de fel întâmplătoare.

La București. Ștefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului, îl primește pe L. A. Kaceanov, prim-adjunct al ministrului relațiilor economice externe al URSS. Au discutat despre dezvoltarea relațiilor de prietenie între cele două țări și „au fost examinate posibilitățile de extindere a cooperării și specializării în producție, de creștere și diversificare a schimburilor reciproce de mărfuri.” Tot acum se semnează Protocolul privind schimburile de mărfuri și plățile între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste pe 1989.

Pe ultima pagină România liberă înfierează Occidentul sub titlul Lumea capitalului despre ea însăși. „Decalajul dintre bogați și săraci reprezintă una dintre realitățile lumii capitalului,” scriu redactorii României libere susținând că studii și analize guvernamentale scot în evidență extinderea pauperizării unor largi categorii de oameni ai muncii din țările occidentale.

Mircea Zaciu rememorează în Jurnalul său un episod desprins parcă din romanul „Scrinul negru”: pentru că era într-o groapă financiară, vrea să vândă o haină de blană și apelează la Micuța, un personaj dickensian dintr-o familie istorică pe care Zaciu o cunoscuse imediat după război. Mama ei, doamna C., era înrudită cu Maniu în vreme ce tatăl era un eroul al timpurilor noastre, parvenit și carierist, acaparator și șmecher. Micuța este una dintre fiicele cuplului și cea care îi seamănă tatălui cel mai bine: „era intens brunetă și semăna izbitor cu taică-său, rea, capricioasă, vindicativă, încăpățânată și îndesată, robustă. ” Zaciu a stat în gazdă în casa doamnei C. de prin 1947 și-și amintește că etajul fusese rechiziționat și devenise „cămin de copii” pentru uzina Dermata. Familia stătea la parter și, pentru că era extrem de strâmtorată, dădea spații cu chirie. „Nimeni nu știa când gazdele vor fi arestate ori ridicate, mutate cu de-a sila etc., ca atare, nimeni nu făcea nimic, nici măcar așternutul nu era strâns, doamna cânta toată ziua la pian, melancolică, tristă, cele patru fete, câte avea medicul (soțul doamnei), tândăleau și ele prin casă.” Medicul o maltratează pe doamnă pentru că, fiu de țărani, credea că și-a ratat cariera din pricina ei, „căci pătimea consecințele înrudirii sale cu clanul Maniu-Boilă.” Micuța a fost singura care s-a adaptat, devenind un personaj picaresc: combinată cu briganzi și milițieni, cu politruci și oameni ai vechiului regim, reușind mereu să se descurce, să facă rost, să supraviețuiască. Și, da, îi spune ea, să vină că-l va servi, îi va vinde blana la preț bun.

Programul TV începe la 19 cu Telejurnalul. Urmează emisiunea „Eroul națiunii, cutezătorul revoluționar, înflăcăratul patriot. Din plai străbun românesc. Documentar” (color). La 19.50 „Unire-nseamnă strânsă unitate: Partid, popor și brav conducător” (color). Spectacol literar-muzical. La 20.30 „Știința - forță nemijlocită de producție” (color). Concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu privind rolul științei în dezvoltarea economico-socială a țării. La 20.50 „Tezaur folcloric” (color). Apoi, la 21.20 emisiunea „Clasa muncitoare-clasă conducătoare a societății noastre.” Documentar (color) la 21.35 India. Documentar, apoi „Telejurnalul” și închiderea programului la 22.00

La teatre se joacă, printre altele, Ucenicul vrăjitor (Național-Sala Mare), Arheologia dragostei (Amfiteatru), Clovnii (Național-Sala Atelier), Prințesa circului la Operetă, Vitejii cetății Bade-Bade (Țăndărică)