Ce veți vedea:
Pe 4 decembrie, în România a fost sărbătoare: în țară a intrat, pe linia ferată, un tren nou. Primul după 20 de ani. Trenul fabricat de Alstom, în Polonia, urcat pe platforma unui marfar, era roșu și curat ca lacrima. Bucuria a fost scurtă. S-a defectat la primele probe și va funcționa, teoretic, prin iunie, anul acesta.
Tot în 2024, ar trebui ca Podul de la Grădiștea, de pe linia ferată București - Giurgiu să fie gata. Nu și modernizarea căii ferate, pentru care abia încep licitațiile. De 19 ani autoritățile se chinuiesc să repare Podul de la Grădiștea și să redeschidă circulația pe calea ferată directă dintre Capitală și Giurgiu.
În 2023, CFR Infrastructură a recepționat ZERO kilometri de cale ferată modernizați.
Din cei 10.615 kilometri, 9000 au nevoie de reparații capitale. Înseamnă 84,7%. Doar pentru 638 există proiecte și bani, adică 7%.
În 2024, trenul de marfă circulă cu doar 15,86 de kilometri la oră, iar cel de călători abia atinge, în medie, viteza de 45 de kilometri.
Multe dintre trenuri au ajuns la 60 de ani vechime și au dublul kilometrilor după care ar trebui casate. Toaletele sunt tot vechi și miros insuportabil chiar și atunci când sunt curățate.
Atât CFR Călători, cât și CFR Infrastructură sunt constant subfinanțate. Bugetul alocat de stat este la jumătate față de necesar.
Sunt doar câteva date care spun povestea Căilor Ferate Române. Între timp, Occidentul dezvoltă trenuri care ating 460 de kilometri la oră.