Calendarul revocării Avocatului Poporului și a conducerilor TVR și SRR. Ce se întâmplă cu pensiile speciale

Pensiile parlamentarilor s-ar putea să nu fie eliminate însă miercuri, așa cum anunțaseră liderii Coaliției după întâlnirea avută luni în biroul președintelui Camerei Deputaților. Motivul este de ordin procedural. Liberalii ar fi dorit să aducă în plenul reunit un proiect mai vechi, dar și-au dat seama că riscă să fie atacat la Curtea Constituțională.

Articolul 63, alin 5 din Constituție prevede că „proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament”.

Pentru a elimina orice potențial pericol, în primă fază, urmează să fie constituită Comisia de Statut din Parlament. Aceasta va fi convocată mâine pentru a da raportul asupra a trei proiecte de lege depuse de PNL, USR-PLUS și PSD pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Ludovic Orban a dezvăluit că primul punct pe ordinea de zi al plenului reunit de miercuri îl constituie înființarea Comisiei de Statut. Dacă aceasta va reuși să dea raport asupra celor trei proiecte de legi, ele vor intra la vot, iar pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi eliminate. Dacă nu se finalizează raportul în timp util, procedura urmează să fie amânată pentru următoarea ședință a plenului reunit. Sunt astfel premise ca mâine să nu existe un vot final pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Surse politice au declarat pentru Europa Liberă că după acest vot nu va mai exista temei legal pentru plata pensiilor speciale ale parlamentarilor. Cu toate acestea, foștii parlamentari pot da în judecată statul pentru a-și primi în continuare pensiile speciale.

În prezent, sunt peste 780 de parlamentari care încasează pensie specială. Impactul bugetar anual este de peste 53,9 milioane de lei, iar foștii deputați și senatori încasează pensia specială în funcție de numărul de mandate, dar și de funcția deținută. Cele mai mari pensii le au foștii președinți ai Camerei și Senatului.

Conducerea Coaliției recunoaște că eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor reprezintă un demers simbolic și nu unul cu impact major asupra deficitului. În privința celorlalte pensii speciale urmează să se inițieze proiecte de lege separate pentru eliminarea veniturilor speciale din fiecare categorie.

Parlamentarii au justificat introducerea pensiei speciale prin faptul că ei nu pot contribui la pensie în timpul mandatului, iar europarlamentarii beneficiază de o astfel de indemnizație la finalul mandatului.

Forul legislativ a adoptat anul trecut două proiecte de lege pentru eliminarea tuturor pensiilor speciale și pentru impozitarea pensiilor speciale cu 85%. Ambele au picat la controlul de constituționalitate.

Conducerile TVR și SRR, cel mai ușor revocat

Decizia Coaliției este de a respinge rapoartele de activitate ale conducerilor TVR și SRR. Aceste rapoarte stau de doi ani de zile în sertarele Parlamentului, după ce PSD, formațiunea care deținea majoritatea, a refuzat să le supună votului în plenul reunit.

Social-democrații și-au securizat astfel conducerile celor două instituție publice, actualii șefi fiind votați în timpul majorității PSD: Doina Gradea în fruntea TVR și Georgică Severin, fost senator PSD, în fruntea radioului public.

Abuzurile din interiorul TVR au fost reclamate la Parlament, dar forul legislativ a constituit o comisie de anchetă care nu s-a întrunit vreodată.

Procedural, Comisiile de Cultură și cele de buget trebuie să dea un raport pentru rapoartele de activitate ale TVR și SRR pentru 2018 și 2019. Dacă raportul de activitate este respins în plenul reunit, conducerilor celor două instituții sunt revocate.

Termenul stabilit de Coaliție este ca la următorul plen reunit, nu cel de mâine, să fie dat votul pentru revocarea conducerilor TVR și SRR.

Intenția USR-PLUS este de a separa funcția de director general al TVR de cea de președinte al Consiliului de Administrație.

Renate Weber, mai greu de schimbat

PNL a depus anul trecut o solicitare pentru revocarea Avocatului Poporului, Renate Weber. Și această sesizare a rămas în sertarele Parlamentului și nu a fost distribuită către Comisia Juridică.

Vechea sesizare, la care se adaugă una nouă, au plecat astăzi spre comisia de specialitate din Parlament, care va întocmi un raport asupra activității Renatei Weber în calitate de Avocat al Poporului.

Din poziția pe care o deține și potrivit atribuțiilor pe care le are, Renate Weber a atacat mai multe Ordonanțe de Urgență la Curtea Constituțională anul trecut. Aceste acțiuni au pus în dificultate guvernul Orban, mai ales după expirarea stării de urgență.

În acest an Renate Weber nu a mai atacat Ordonanțele de Urgență emise de guvernul Cîțu.

Legea prevede că revocarea din funcție a Avocatului Poporului se face de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul majorității celor prezenți. Totul trebuie să aibă însă la bază un raport al comisiilor juridice din cele două Camere ale Parlamentului care să constate că Avocatul Poporului a încălcat Constituția sau legile.

Mandatul în funcția de Avocat al Poporului se finalizează în 2024, deoarece ea a primit pe 26 iunie 2019 un vot în Parlament pentru un mandat de cinci ani.

Ludovic Orban a precizat că termenul dat Comisiei Juridice pentru elaborarea Raportului în cazul Avocatului Poporului este de două săptămâni.

Florin Iordache scapă tura aceasta

O promisiune din campania electorală vizează și schimbarea lui Florin Iordache din fruntea Consiliului Legislativ, funcție în care a fost votat anul trecut. Surse parlamentare susțin că se analizează încă soluția juridică optimă pentru ca Florin Iordache să plece din funcția deținută.