Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie, primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie, al doilea tur.
Pentru primul tur s-au înscris 14 candidaţi:
- 10 candidaţi propuşi de partide politice şi de o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,
- 4 independenţi.
Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale.
Poziția candidaților la prezidențiale pe buletinul de vot
- Poziţia nr. 1 - Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvaţi România;
- Poziţia nr. 2 - George-Nicolae Simion - Alianţa pentru Unirea Românilor;
- Poziţia nr. 3 - Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat;
- Poziţia nr. 4 - Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Naţional Liberal;
- Poziţia nr. 5 - Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România;
- Poziţia nr. 6 - Mircea-Dan Geoană - candidat independent;
- Poziţia nr. 7 - Ana Birchall - candidat independent;
- Poziţia nr. 8 - Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
- Poziţia nr. 9 - Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie;
- Poziţia nr. 10 - Ludovic Orban - Forţa Dreptei;
- Poziţia nr. 11 - Călin Georgescu - candidat independent;
- Poziţia nr. 12 - Cristian Diaconescu - candidat independent;
- Poziţia nr. 13 - Cristian-Vasile Terheş - Partidul Naţional Conservator Român;
- Poziţia nr. 14 - Silviu Predoiu - Partidul Liga Acţiunii Naţionale.
Pentru derularea campaniei electorale, Biroul Electoral Central a stabilit o serie de măsuri:
- Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice fel pentru participarea la vot.
- Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale.
- Primarii asigură competitorilor electorali panouri electorale distincte de cele amplasate pentru asigurarea locurilor de afişaj electoral la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an.
- Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral.
- Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
Biroul Electoral Central transmite că este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.
Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, care se referă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la aceste alegeri.
După încheierea campaniei electorale, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei, precizează BEC.
După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din anul 2024, după cum a precizat BEC.
În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a anunţat, joi, că 6.650* de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au solicitat să voteze prin corespondenţă pentru alegerea preşedintelui României, aceştia fiind alegători validaţi, potrivit News.ro
Până la finalul lunii octombrie alegătorii vor primi plicurile cu buletinele de vot.
„Ele trebuie să ajungă la Biroul Electoral pentru votul prin corespondenţă până la data de 21 noiembrie”, a anunţat Greblă.
Cetățenii al căror vot prin corespondență nu ajunge la BEC până la 21 noiembrie vor fi înştiinţaţi printr-un email expediat de AEP.
În această situaţie, potrivit lui Toni Greblă, cetăţenii pot în continuare vota la secţia de votare la care este arondat sau la oricare altă secţie de votare în raza căreia se află în 24 noiembrie, fie în ţară, fie în străinătate.
*Cifra finală a cetățenilor români înscriși pentru votul prin corespondență este de 6.721 și a fost comunicată de AEP ulterior declarațiilor președintelui AEP.
Îți mai recomandăm Dispariția voturilor de la alegerile locale, încă neclarificată după cinci luni. Ce risc e de fraudare a parlamentarelor și prezidențialelorEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.