Dracula și Castelul Bran: Un brand turistic folosit de miliardarii lumii, nu și de statul român

Castelul Bran din România rămâne una dintre cele mai populare destinații ale turiștilor străini care vizitează România. În 2019, peste un milion de oameni (români și străini) au vizitat Castelul.

Contele Dracula rămâne fascinația multor turiști străini care vizitează România pentru peisajele și legendele sale. Autoritățile au încercat la începutul anilor ’90 să promoveze imaginea personajului celebru, însă fără succes, ceea ce nu miră pe mulți dintre specialiștii care au analizat și analizează piața turismului românesc.

Weekendul trecut, Castelul Bran a organizat o petrecere pentru câțiva dintre cei mai bogați oameni ai lumii. La eveniment au participat fondatorul companiei PayPal, Peter Thiel, alături de partenerul său miliardar, Matt Danzeisen.

Publicațiile românești au prezentat evenimentul ca fiind organizat de miliardarul american Elon Musk, despre care se spunea că va ajunge în România duminică. Ziarul Libertatea a relatat ulterior că atât Musk, organizatorul petrecerii, cât și actrița Angelina Jolie, despre care se zvonea că va participa la eveniment, nu s-au aflat pe teritoriul României.

Absența celor doi nu schimbă cu nimic popularitatea Castelului. Ea a luat amploare în 1991, atunci când autoritățile de la București au ales să prezinte Branul drept reședința contelui „Dracula” la un târg internațional de turism din anul respectiv. Cealaltă opțiune, luată în considerare de statul român la vremea respectivă, era hotelul-castel „Dracula” situat în localitatea Piatra Fântânele din județul Bistrița Năsăud (Tihuța).

Castelul Bran în luna iulie 2014.

Ceea ce părea că va deveni un brand turistic îmbrățișat la nivel național a ajuns să fie promovat în mare parte doar prin intermediul agențiilor de turism incoming din România, care se ocupă de circuitele turistice pentru vizitatorii străini. Potențialul zonei și al legendei rămâne în continuare neexploatate la un nivel optim, spun experții consultați de Europa Liberă.

„Pentru noi, brandul acesta rămâne un subiect tabu. Este un punct forte pe care noi decidem să nu îl folosim, ci să-l îngropăm undeva acolo, într-o cutiuță. Ne-ar ajuta foarte mult dacă ar exista un accent pe partea asta, fiindcă vizitatorii străini caută ceva inedit, vor să vadă ceva diferit față de ceea ce văd de cele mai multe ori în călătoriile lor”, spune Manuela Fozocoș, ghid turistic și reprezentant al agenției pentru turiști străini Land of Dracula.

Un ghid turistic îmbrăcat în contele Dracula, în timpul unui tur al Branului cu ocazia petrecerii de Halloween, 31 octombrie 2020.

Iar diferitul e dat de însăși legenda contelui Dracula, spune și Alexandru Prișcu, directorul de marketing al Castelului Bran.

„Vorbim despre efectul ‘Lochness’ (legenda monstrului scoțian, n.r.). Turiștii vin cumva în speranța că văd acolo, un licăr în lac. Și sunt convins că pleacă fericiți fiindcă este o poveste ofertantă”, a declarat Prișcu pentru Europa Liberă.

Contele Dracula, victima lipsei de strategii în turismul românesc

Despre subfinanțarea din domeniul turismului, Europa Liberă a vorbit într-un articol al campaniei #Vacanțe. În timp ce state precum Austria – cu o suprafață de aproximativ 3 ori mai mică – investesc aproximativ 70 de milioane anual pentru promovarea brandului lor în străinătate, România alocă aproximativ 3 milioane de euro pentru imaginea sa de peste hotare.

Îți mai recomandăm #Vacanțe. De ce sunt Carpații românești ignorați de montaniarzii străini?

Potențialul turistic al țării a crescut cu ajutorul antreprenorilor, în condițiile în care ultima strategie de turism a Guvernului român a fost făcută în urmă cu 12 ani.

Alexandru Prișcu spune că eforturile de promovare a Castelului Bran și a legendei au fost realizate în cea mai mare parte cu ajutorul agențiilor turistice incoming din România, la care se adaugă participările la târgurile de turism sau campaniile media.

„Nu există o strategie de turism (a statului român, n.r.). Sunt momente în care mi-am pierdut total speranța și înclin să cred că nici nu va exista în viitorul foarte apropiat”, mărturisește directorul în marketing al Castelului.

Castelul Bran se află la marginea Carpaților Meridionali și este înconjurat de o faună și floră diverse și sălbatice.

Cifrele turiștilor care au vizitat în ultimii ani Castelul Bran au variat în mare măsură ca urmare a pandemiei de Covid. În 2019, obiectivul turistic reușise să atragă peste un milion de vizitatori, cea mai mare parte din ei turiști străini (63%).

În 2020, cifra vizitatorilor a scăzut cu aproximativ 84% ca urmare a interdicțiilor de călătorie impuse de România și alte state din jurul lumii. Cei care s-au încumetat să vadă Castelul Bran în primul an de pandemie erau în cea mai mare parte vizitatori români.

Alături de Castelul Bran, turiștii străini aleg prin intermediul agențiilor de turism incoming din România să viziteze mai multe locuri pitorești din Transilvania. În fotografie, o biserică ridicată în secolul 13 în satul Viscri, unde Regele Charles al III-lea al Marii Britanii deține un domeniu.

Pentru a spori popularitatea locului, Ministerul Turismului și-a propus promovarea castelelor Bran și Peleș la Conferința Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, care a avut loc în perioada septembrie-octombrie 2022, la București. Potrivit site-ului Ministerului, peste 3.000 de invitați de rang înalt din întreaga lume au participat la eveniment.

Manuela Fozocoș crede că lipsa de promovare a legendei de la Bran este cauzată de prea puțina cunoaștere a istoriei locale, precum și de aversiunea publicului român – în mare măsură religios – față de vampiri, care sunt adeseori văzuți ca un simbol păgân.

„Vampirii dintotdeauna au fost personaje înspăimântătoare. Din cele mai vechi timpuri, românii au fost speriați de vampiri, strigoi și așa mai departe. Niciodată nu cred că a existat nimeni care să vadă lucrurile altfel. A rămas o frică în conștient”, e de părere Fozocoș.

Îți mai recomandăm #10 Întrebări | Mark Baker: „Problema infrastructurii pune în dificultate turismul românesc”

Agenția Land of Dracula a suferit pierderi semnificative în ultimii câțiva ani, din cauza pandemiei de Covid. Dacă înainte de pandemie, numărul anual al turiștilor străini gestionați de agenție se situa între 5-6.000, în 2021 acesta a scăzut „până în 1.000”. O parte importantă din ei provin din Statele Unite, însă Fozocoș spune că inclusiv turiștii europeni se arată interesați de povestea celebrului vampir.

Atât Manuela Fozocoș, cât și Alexandru Prișcu, spun că numărul lor ar putea crește semnificativ mai mult dacă statul român ar interveni să ajute cu promovarea brandului. Ghidul turistic spune că interesul de a investi în povestea contelui Dracula a sporit în ultimii ani.

Castelul Bran, surprins în luna mai 2019.

„Dacă veneai la Bran acum 10 ani, totul era despre Regina Maria și exista o confuzie generală a turiștilor străini. Vizitatorii care ajungeau acolo în ideea de a face cunoștință cu Vlad Țepeș sau Contele Dracula, se întâlneau peste tot cu Regina Maria. Erau câteva mențiuni (legate de Vlad Țepeș, n.r.) într-o cameră micuță”, povestește Manuela Fozocoș.

„Nu venea nimeni să le explice de ce acesta e Castelul lui Dracula și nu e altul, era foarte multă confuzie. De multe ori când făceam tururi ghidate prin castel, eram bombardată din toate direcțiile de întrebări ale oamenilor, care erau confuzi”, spune ghidul turistic.

În 2016, Airbnb a organizat o competiție prin care câștigătorii acesteia petreceau o noapte la Castelul Bran, dormind într-un sicriu. În 2017, echipa Castelului a sărbătorit deschiderea Tunelului Timpului, o rețea de galerii subterane conectate printr-un lift la incinta castelului, prin care oamenii pot explora istoria locului.