Apelul la instanța constituțională prelungește procedura moțiunii de cenzură inițiate de USR PLUS și AUR și duce la câștigarea de timp înainte de congresul PNL.
Toată lumea așteaptă să vadă când vor soluționa judecătorii constituționali cererea, iar singura dată cunoscută este 15 septembrie, data până la care toate părțile din conflict trebuie să trimită puncte de vedere. Conform legii, CCR are ca termen limită data de 27 septembrie, la două zile după congresul PNL.
Premierul Florin Citu, și liderul PNL, Ludovic Orban, pe vremea când nu erau adversari în cursa pentru șefia partidului.
Dosar nou, practică veche
Nu e prima dată când CCR este băgat în mijlocul unei proceduri parlamentare de demitere e guvernului. De multe ori când un actor politic sau altul dorește să obțină timp sau să își șicaneze adversarul, apelează la Curtea Constituțională pe care o cheamă să decidă dacă este vreun conflict constituțional.
În urmă cu un an, chiar Ludovic Orban, premier la acel moment, cerea intervenția Curții tot pentru o moțiune de cenzură. PSD-ul lui Marcel Ciolacu inițiase procedura de demitere a guvernului, în sesiune extraordinară, iar Ludovic Orban contesta, ca și Florin Cîțu acum, pașii urmați în Parlament. Ludovic Orban cerea ca magistrații Curții Constituționale să verifice dacă există un conflict între Guvern și Parlament cu privire la modalitatea urmată de PSD în sesiunea extraordinară.
Îți mai recomandăm PSD acceptă moțiunea de cenzură a USR PLUS la pachet cu anticipateleDeși procedura a continuat și moțiunea a fost votată în ultima zi a sesiunii, CCR a dat un răspuns ulterior cererii și a decis că ea este inadmisibilă.
Precedentele
Au fost nenumărate situații în care politicienii, indiferent de poziția lor au apelat la CCR și au invocat conflicte de natură constituțională, unele mai hilare, altele mai serioase.
În august 2018, Preşedintele Klaus Iohannis cererea soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională în relaţia cu Viorica Dăncilă, după ce premierul de atunci plecase în concediu și nu-l informase pe președinte de desemnarea unui alt membru al Guvernului să exercite atribuţiile sale. Iohannis susținea că, astfel, se creează nu blocaj instituțional.
Câteva săptămâni mai târziu, Curtea stabilea că Viorica Dăncilă plecase în concediu legal.
Fostul premier, Victor Ponta, și fostul șef al statului, Traian Băsescu, au o istorie lungă de sesizări la Curtea Constituțională pe motive de conflict constituțional.
În 2014, Victor Ponta a mers chiar el în fața judecătorilor constituționaliști să ceară curții să statueze că este în conflict cu președintele Traian Băasescu care susținea că el este în măsută să reprezinte România la reuniunile europene. Şeful Guvernului susținea că este mult mai îndreptăţit să participe la discuţiile din Consiliu pe tema numirii Comisarului European. CCR nu i-a dat dreptate.
Nici justiția nu a scăpat de a fi parte în conflicte de natură constituțională. În 2019, CCR admitea sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupție.
Conflictul Constituțional, scăparea politicenilor în momente delicate
Conform legii supreme în stat și a celei de organizare a CCR, Curtea soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice dar numai la cererea Preşedintelui României, a unuia din preşedinţii celor două Camere, a prim-ministrului și a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. De multe ori, când vreunul dintre acești actori are ceva de reglat, apelează cu încredere la CCR.
Îți mai recomandăm Scandal | Florin Roman, gonit de la prezidiul ședinței în care s-a citit textul moțiunii de cenzurăCurtea e nevoită să urmeze o procedură de multe ori lungă în timp. Mai întâi, președintele Curții Constituționale comunică părților aflate în conflict cererea și le solicită câte un punct de vedere. Apoi, desemnează judecătorul-raportor. După ce primește toate punctele de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, Curtea Constituțională stabilește termenul pentru ședința de judecată și citează părțile implicate în conflict.
Nu e obligatoriu ca părțile să trimită puncte de vedere. Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate, a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor. Decizia luată de CCR e obligatorie și acționează pentru viitor.
De la adoptarea noii Constituții, în 2003, CCR a judecat 54 de conflicte de natură constituțională, mai mult de jumătate fiind respinse. Anul cu cele mai multe a fost 2019 când CCR a soluționat 9 astfel de conflicte.
Judecători numiți politic
Curtea Constituțională este formată din nouă magistrați numiți de Președintele României (trei), Senat (trei) și Camera Deputaților(trei). Judecătorii constituționali nu trebuie să fie neapărat magistrați. Nu există condiții profesionale în afara „pregătirii juridice superioare” și a unei experiențe de 18 ani în activitatea juridică sau învățământul universitar juridic, sau a unui atribut greu de cuantificat: „înalta competenţă profesională”. Judecătorii CCR au un mandat de nouă ani.
Valer Dorneanu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, membri CCR.
Nu de puține ori cei care au ajuns la Curtea Constituțională sunt foști membri de partid sau parlamentari din partidele politice care dețin sau au deținut controlul asupra camerelor Parlamentului la un moment dat. Nici judecătorii desemnați de Președintele României, indiferent cine a fost acela, nu s-au îndepărtat mereu de acest profil. Curtea Constituțională a fost acuzată frecvent că înclină balanța într-o parte sau alta a politicii, în funcție de componența și interesele ei.
În 2020, după rezolvarea conflictului constituțional, un liberal iniția o lege prin care se susținea că judecătorii CCR să ar trebui să fie aleși exclusiv din corpul judecătorilor din România.
La depunerea candidaturii, aceștia ar trebui să aibă un aviz obligatoriu de la CSM. Fără aviz, candidatura ar fi nulă de drept. Foștii membrii ai Curții Constituționale susțineau că pentru asta este nevoie de modificarea Constituției. Proiectul a fost abandonat.
- Valer Dorneanu, președinte, numit de Camera Deputaților în 2013, fost parlamentar PSD
- Mona Pivniceru, numită de Senat în 2013, fostă judecătoare
- Daniel Morar, numit de președinte în 2013, fost procuror
- Livia Stanciu, numită de președinte în 2016, fostă judecătoare
- Marian Enache, numit de Senat în 2016, fost deputat PSD
- Attila Varga, numit de Camera Deputaților în 2016, fost parlamentar UDMR
- Elena Tănăsescu, numită de președinte în 2019, fost consilier prezidențial
- Cristian Deliorga, numit de Senat în 2019, fost procuror
- Gheorghe Stan, numit de Camera Deputaților în 2019, fost procuror