Când părăsea Focșaniul pentru un trai mai bun în Capitală, orașul în care s-a născut George Simion avea cam 100.000 locuitori. De atunci, a tot scăzut, la puțin peste 66.000 în prezent.
În vreme ce Simion spune că la Focșani a învățat despre „sacrificiu, lupta pentru dreptate și identitate națională”, străzile și oamenii din Focșani se mișcă într-un ritm mult mai lent decât afișează de obicei liderul AUR.
Cât privește prosperitatea, județul e la un pas de podiumul național al sărăciei la capitolul salariul mediu net lunar.
Probleme & necazuri? Variate. De la lipsa unor investiții de anvergură la... hoții de buzunare.
Ce le place oamenilor din Focșani
La primele schimburi de replici, oamenii cu care a discutat în oraș Europa Liberă par calmi, relaxați, optimiști. Își găsesc relativ ușor cuvintele ca să enumere motive de mulțumire.
Profesoara Gabriela Obodariu, președinta Pro Democrația Focșani, crede că lipsa soluțiilor economice pentru tineri este marea problemă a Focșanului.
„Îmi place că sunt foarte mulți oameni care se cunosc, e un fel de comunitate pe care o simți că e alături de tine, când ai nevoie”, spune pentru Europa Liberă profesoara de istorie Gabriela Obodariu, președinta Pro Democrația Focșani.
Paula Ene, care s-a întors recent acasă împreună cu familia ei după ce a trăit mai bine de un deceniu în Italia, spune că orașul natal i se pare ușor schimbat.
„Îl găsesc un oraș OK față de ce era înainte, foarte mult modernizat. Acum să sperăm că se vor finaliza și lucrările care se fac”, spune Paula Ene, în timp ce își dă fetița în leagăn, în parcul din centrul Focșanilor.
Profesor de pian la liceul de muzică din oraș, Andrei Stroia a preferat să revină și el acasă, după ce a locuit câțiva ani în București. E mai mult decât mulțumit de alegerea făcută.
Andrei Stroia, profesorul de pian în Focșani, județul Vrancea.
„E un oraș activ cultural, chiar dacă e mic. Focșaniul este unul dintre puținele orașe din țară care au un ateneu și un teatru”, spune cu mândrie Andrei Stroia.
La fel ca în multe alte orașe din România, aici și-au găsit de muncă și oameni din țări îndepărtate.
Boudi este un muncitor din Sri Lanka - a străbătut jumătate de planetă până la Focșani.
„Oamenii sunt de treabă, orașul e frumos. Îmi place. Transportul public este de calitate, partea de servicii de sănătate este bună”, înșiră Boudi ca pe ață câteva bile albe. Zâmbește tot timpul.
Are și de ce. El a ajuns în Uniunea Europeană. E tot ce și-a dorit și își dorește. Cel puțin pentru moment.
Ce ar schimba locuitorii Focșanilor
La vie en rose nu e tocmai definiția vieții urbane de la Focșani. Neajunsurile sunt încă multe.
„Loc de mai bine este și aici mă refer la fluidizarea traficului, locurile de parcare să fie suficiente și, dacă ne uităm la orașele mari, ce probleme au ele, cam pe alea le întâlnim și noi aici, în orășelul nostru”, întocmește o succintă listă de priorități, profesorul de pian Andrei Stroia.
„Având copil mic, m-aș bucura să văd și alte leagăne, topogane sau saltele de sărit în locurile de joacă. Noi am fost și în București, sunt mai multe jocuri pentru copii”, spune și Paula Ene, casnică.
De un an și jumătate orașul Focșani este noua casă pentru Boudi, un muncitor venit din Sri Lanka. Principala lui nemulțumire se referă la copiii - hoți de buzunare.
Pentru muncitorul din Sri Lanka, provocarea majoră este alta: „Copiii-hoți de buzunare. Ieri mi-a fost furat portofelul, dar am reușit să-l recuperez”, povestește Boudi.
Marea problemă este însă lipsa locurilor de muncă, adică lipsa investițiilor în proiecte economice durabile.
„Nu-mi place că nu există foarte multe investiții, care ar putea să vină dacă ar exista niște facilități și s-ar încerca atragerea mai multor firme care să facă afaceri aici. Și asta ar crește, cumva, orașul”, spune profesoara Gabriela Obodariu, președinta Pro Democrația Focșani.
Un lucru sâcâitor este poluarea fonică. „E foarte mult zgomot în parcarea magazinului lângă care stau. Tinerii nu prea au ce să facă și atunci vin cu mașinile, își turează motoarele la maxim și fac drifturi”.
O altă supărare a ei este accesul limitat al persoanelor cu dizabilități la spațiile publice.
Faptul că George Simion este de câțiva ani printre cei mai vizibili politicieni de aici nu a ajutat zona cu ceva.
Salariu mediu net lunar în Focșani e de numai 3.720 lei, adică de 700 de euro. Vrâncenii sunt pe a cincea poziție a celor mai mici salarii medii din România.
Dacă s-ar muta la Cluj-Napoca, de exemplu, ar putea câștiga și cu 2.000 de lei mai mult.
Juristul Cătălin Sfârloagă din Focșani, președintele Asociației Protha, spune că tinerii ar merita mai multe șanse.
„Prima problemă este că tinerii migrează și e nevoie ca tinerii să rămână aici sau să se întoarcă și să aducă plus valoare în comunitatea din care au plecat. Aici e marea problemă”, susține juristul Cătălin Sfârloagă.
Paula Ene a revenit cu familia din Italia în Focșani. Mulțumită în general de calitatea vieții, consideră că economia este punctul slab al zonei.
„Să vină investitori care să creeze locuri de muncă. Cred că ăsta e principalul lucru care s-ar putea face pentru Focșani, să evoluăm și noi pentru că aici este un circuit închis, deci bani... lumea nu are cu ce să trăiască”, concluzionează Paula Ene.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.