În timpul unei conferințe de presă la Mar-a-Lago, Trump a sugerat posibilitatea anexării Canadei, denumind granița dintre cele două țări „o linie trasată artificial” și afirmând că o integrare ar consolida securitatea națională americană și ar aduce beneficii și vecinului de la nord.
În paralel, Trump a criticat Panama pentru controlul asupra Canalului cu același nume, denunțând tarifele percepute drept „excesive” și insinuând că influența Chinei în regiune este o amenințare directă la adresa intereselor americane.
Un cargou trecând prin ecluza Agua Clara de pe Canalul Panama la 2 septembrie 2024.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Prim-ministrul canadian Justin Trudeau, care va părăsi funcția după demisia din fruntea partidului său, a respins categoric ideea anexării, reafirmând independența și suveranitatea Canadei, în timp ce președintele panamez, José Raúl Mulino, a declarat că fiecare metru al Canalului aparține Republicii Panama. „Nu vom accepta amenințări, fie ele economice sau militare”, a declarat Mulino, punctând că astfel de propuneri riscă să destabilizeze regiunea.
Îți mai recomandăm Europenii îi dau replica lui Trump pentru ambițiile privind Groenlanda: „Granițele nu se schimbă cu forța!”Golful Americii în locul Golfului Mexic?
Trump a mai sugerat schimbarea numelui Golfului Mexic în Golful Americii. Cel mai surprinzător dintre planurile sale rămâne însă cel de a achiziționa Groenlanda, o idee pe care Trump a readus-o în prim-plan în contextul tranziției către al doilea său mandat. În aceeași conferință de presă, Trump a descris Groenlanda ca fiind „un loc foarte special” și crucial pentru securitatea globală, lăsând să se înțeleagă că Statele Unite ar putea utiliza mijloace economice sau chiar militare pentru a obține controlul asupra teritoriului care face parte din Danemarca, un aliat NATO.
Donald Trump Jr., fiul președintelui SUA realas, a vizitat localitatea Nuuk din Groenlanda cu avionul său privat la 7 ianuarie, reaprinzând temerile despre intențiile tatăului său față de teritoriul danez semiautonom.
Această dorință nu este nouă. Administrația Truman a încercat să cumpere Groenlanda în 1946, iar în timpul primului său mandat, Trump a propus un schimb controversat între Groenlanda și Puerto Rico. Deși aceste idei au fost respinse atât de guvernul danez, cât și de liderii din Groenlanda, Trump continuă să insiste.
Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a declarat că Groenlanda „nu este de vânzare și nu va fi niciodată”.
Nevoia de a șoca
Analiștii subliniază că Groenlanda are importanță strategică majoră, datorită resurselor naturale valoroase, cum ar fi mineralele rare, și poziției sale în regiunea arctică, de interes atât pentru China, cât și pentru Rusia.
Un ochi la minge, altul la iceberg. Locuitorii se adună la un eveniment sportiv la Qeqertarsuaq, Insula Disko, Groenlanda, pe 30 iunie 2024.
Jon Alterman, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, sugerează că Trump folosește astfel de declarații din rațiuni populiste, dar și pentru a lua pulsul răspunsului public. În viziunea omului de afaceri, care va reveni la Casa Albă, declarațiile bătăioase sunt o strategie de comunicare și negociere, în timp ce criticii săi arată că, spre deosebire de tranzacțiile de afaceri, ceea ce spui în politica internaționale poate avea consecințe destabilizatoare, uneori imediate.
În timp ce șansele ca aceste planuri să devină realitate sunt reduse, ele reflectă o schimbare semnificativă în abordarea politicii externe americane. Indiferent de rezultatul final, dorința lui Trump de a redesena harta geopolitică a lumii generează tensiuni și incertitudini, punând la încercare relațiile cu aliații tradiționali.
Articol preluat de la Europa Liberă Moldova
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.