Primele informații de la MApN vorbesc de fragmente de dronă similare celor folosite de armata rusă, mai exact de Shahed 136. Dar care nu au purtat explozibil.
Shahed 136 este doar una din tipurile de drone folosite de ruși în războiul din Ucraina.
De fabricație iraniană, și mai nou copiată de ruși în fabrici proprii, drona kamikaze este vedeta ultimelor atacuri ale Rusiei la porturile de la Marea Neagră.
Ce este o dronă
În limbaj de specialitate, dronele sunt descrise drept UAV - Vehicul aerian fără pilot.
Conform definiției dată de Britannica, un UAV este o aeronavă militară ghidată autonom, prin telecomandă sau ambele variante, care poartă senzori, indicatoare de țintă, muniții ofensive sau transmițătoare electronice concepute pentru a interfera cu/a distruge țintele inamice.
Degrevate de greutatea echipajului, de sistemele de susținere a vieții și de cerințele de proiectare și siguranță ale aeronavelor cu pilot, UAV-urile pot fi remarcabil de eficiente, oferind o rază de acțiune și rezistență substanțial mai mari decât sistemele cu echipaj echivalent.
Ce drone folosesc rușii?
Analiștii militari spun că armata lui Putin e dotată cu o multitudine de astfel de aparate de zbor, care pot fi de recunoaștere sau de atac.
Majoritatea vin de la iranieni. Așa numitele Shahed, Yasir Unmanned Aerial Vehicles și Mohajer-6. Dar și din producția proprie, Zala Lancet.
Conform unui timeline realizat de Institutul pentru Pace al Statelor Unite, rușii au început să aducă drone din Iran din vara anului trecut.
Mai exact, pe 5 august 2022, Iranul a transferat către Rusia 46 de drone, după cum declara la acel moment un consilier al președintelui ucrainean. Informația a fost confirmată și de Departamentul de Stat, o săptămână mai târziu.
Pe 19 august 2022, un cargo rusesc a plecat din Teheran - avea la bord cel puțin trei tipuri de drone iraniene, după cum a relatat Washington Post. Este vorba de Shahed 129, Shahed 191 și Mohajer 6. O zi mai târziu, un alt cargo rusesc aducea 100 de drone Shahed 136, tot de la Teheran.
La sfârșitul lunii august 2022, prima dronă iraniană Shahed 136 se detonează lângă trupele ucrainene la Ciuhuiiv.
Cu ce atacă rușii porturile de la Dunăre? De unde le lansează?
Pe 3 septembrie, Forțele Aeriene Ucrainene au anunțat, pe canalul de Telegram, că un atac masiv cu drone a lovit zona porturilor de la Dunăre.
„În noaptea de 3 septembrie 2023, ocupanții ruși au lansat mai multe valuri de atacuri ale UAV-urilor de succes „Shahed-136/131” din sud și sud-est (Capul Chauda, Crimeea și Primorsko-Akhtarsk, Federația Rusă). Au fost lansate în total 25 de UAV-uri de atac „Shahed-136/131”, anunțau militarii ucraineni care menționau apoi că au distrus 22 dintre aceste drone.
O săptămână mai târziu, alte 44 de drone Shahed 131/136 au atacat din nou porturile dunărene.
Informațiile ucrainenilor privind locul de lansare și tipul de drone folosite pentru atacurile în porturile de la Dunăre sunt confirmate și de specialiștii români consultați de Europa Liberă. Dronele vin din Crimeea și sunt de tip Shahed 131 și 136.
Comandorul în rezervă Valentin Mateiu a explicat cum sunt lansate aceste drone - în roiuri.
„Au de parcurs vreo 200 de mile din Crimeea până aici, de aceea le trimit într-o anumită structură - în sensul în care zboară exact cum spuneau că zboară bombardierele în al doilea război mondial: în aceste roiuri relativ compacte, la o distanță de siguranță între ele, dar compacte. Probabil au intercalate în ele și și drone care sunt de recunoaștere tocmai pentru a identifica precis țintele”.
Identificarea unei drone Shahed 136 începe în primul rând auditiv, aparatul face un zgomot identic cu cel al unei motorete sau al unei mașini de tuns iarba.
Vizual, drona Shahed 136 se identifică prin aripa sa triunghiulară distinctivă, în forma literei grecești Delta.
Cum funcționează dronele Shahed
Specialiștii de la Airwars numesc drona Shahed 136 un instrument-cheie în războiul din Ucraina. La un an de la primul atac cu Shahed, ei au contorizat câte atacuri au fost în Ucraina cu astfel de drone - aproape 2000.
Dronele Shahed 131 și 136
Shahed, Shahid sau Shaheed provine din cuvântul arab coranic care înseamnă „martor” și este folosit pentru a desemna un martir în Islam. În traducerea sa literală înseamnă „martor” și este astfel comparabil cu termenul „martir” (din greacă martys, martor).
Termenul „Shaheed” este aplicat celor care își sacrifică viața pentru cauza lui Allah.
Producătorul dronelor Shaed este HESA, din Iran. Din iulie 2023, rușii produc propriile drone după model iranian, denumite Geran-2. Jurnaliștii de la Wall Street Journal au scris că rușii vor putea fabrica până la 6000 de astfel de drone.
- Shahed 131
Shahed 131
Lungime - 2,2 m
Anvergura aripilor - 2,5 m
Greutate - 135kg
Rază operațională efectivă - 900 km
Încărcătură explozivă - 15 kg
- Shahed 136
Kamikaze drone Shahed in the sky over Kyiv during a drone attack
Lungime - 2.5 m
Greutate - 200kg
Anvergura aripilor - 3,5m
Rază operațională efectivă - 2000km
Încărcătura explozivă - 30-50kg
Sursa: Defense Express
În studiul lor, specialiștii Airwars explică și cum funcționează aceste drone kamikaze.
Sunt vehicule aeriene de atac unidirecțional sau „kamikaze”, care poartă explozibili în bot și cărora le lipsesc capacitățile de ghidare de la distanță ale majorității vehiculelor aeriene fără pilot.
Operatorii introduc coordonatele geografice pentru o țintă - de obicei ceva static și mare, cum ar fi un depozit sau o clădire de apartamente - și le setează pentru lansare.
După o decolare asistată de rachetă, pornește motorul - cel care îi dă lui Shahed sunetul distinctiv de „mașină de tuns iarba”. Dacă nu este doborâtă, drona se prăbușește în țintă și explodează.
Lansarea unei dronă Shahed 136 din camioanele speciale. Propulsia inițială e asigurată de o rachetă, după care pornește motorul.
„Iranienii au realizat aceste drone Shahed-131 și Shahed-136, cu care pot lovi precis la distanțe. Prima dintre loviturile pe care le-au aplicat a fost cea dată saudiților, atunci când le-au atacat rafinăriile. În general, dronele au apărut acum pe câmpul de luptă și creează mari probleme în detectarea și distrugerea lor”, a explicat, pentru Europa Liberă, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu.
Cât de precise sunt dronele Shahed
Odată lansate, Shahed-urile sunt pe cont propriu. Operatorul uman nu mai poate interveni în corectarea traiectoriei lor. Dronele se mișcă pe coordonatele deja introduse și au două sisteme de ghidare, unul inerțial și unul prin GPS.
Tocmai acest sistem dual le face periculoase, susține Valentin Mateiu, pentru că le oferă precizie. Ghidarea inerțială oferă informații despre poziția, viteza și accelerația unui vehicul și în funcție de aceste date se calculează distanța.
„Problema este că acest sistem inerțial are erori care se cumulează și la un moment dat vei putea să nu mai ajungi la țintă, ci alături de ea, și de aceea are și sistem de ghidare prin GPS”, explică comandorul Valentin Mateiu.
Nici ghidajul prin GPS nu este, însă, 100% sigur. Un blocaj al semnalului poate afecta funcționarea lui și atunci apar erori în traiectorie, iar drona ratează ținta.
Dronele Shahed 136 sunt lansate în roiuri de 30-40. Nu totdeauna poartă toate încărcătură explozivă.
Cum pot fi detectate dronele Shahed
Imediat după lansare, dronele Shahed pot fi observate pe radar. Zboară la o altitudine suficient de mare și în formație compactă, ceea ce le face vizibile pe radiolocatoare.
Însă, pe măsură ce se apropie de țintă, formația se lărgește, iar altitudinea de zbor scade. Acela este momentul în care observarea lor devine dificilă pe radarele obișnuite. Și este nevoie de alte metode de observare.
„Trebuie să faci un sistem complementar în celelalte spectre, în sensul în care trebuie să le vezi optoelectronic. De aceea atacă noaptea: ca să nu fie văzute. Termoviziunea în infrarosu este sfântă și, de asemenea, observatorii: să ai oameni care văd. Cred că în clipa de față sunt foarte multe investiții în lupta împotriva dronelor, care merg inclusiv la sisteme sonore. Ucraina încearcă să pună la punct un sistem prin care pur și simplu cetățenii cu un mobil, atunci când aud acest zgomot de motorete, să semnalizeze”, adaugă Sandu Valentin Mihaiu.
Cum pot fi doborâte dronele Shahed
Misiunea de a doborî o astfel de dronă nu este simplă. Specialiștii au dezbătut care ar fi cea mai eficientă metodă încă de la primele atacuri cu drone ale rușilor.
Profesorul Justin Bronk de la RUSI (Royal United Services Institute) consideră că blocarea GPS este cea mai bună și ieftină soluție. Împreună cu folosirea metodelor de luptă antiaeriană de tip „old fashion”.
Rachetele sunt mult prea scumpe pentru a fi folosite la distrugerea unui aparat de zbor care costă maxim 20.000 de dolari, susține, într-un interviu în New Voice of Ukraine, Oleg Katkov, editor șef la „Defense Express Ucraina”.
E neprofitabil să distrugi o dronă cu o rachetă care costă 300.000 de dolari. Cea mai bună cale, susțin specialiștii, este să distrugi infrastructura de lansare.
Și comandorul Sandu Valentin Mihaiu crede că o armă de luptă antiaeriană clasică este cea mai la îndemână în lupta cu dronele. Și dă exemplu Gepard-ul nemțesc, un tanc dotat cu un tun care poate lovi la 5 km, care are și radiolocație și poate detecta până și o pasăre.
„Gepard-ul are radiolocatorul într-o bandă mult mai potrivită ca să vadă țintele cu această suprafață de reflexie mică, după ce ele s-au răspândit din roi și trebuie urmărite individual. Ba, mai mult, radiolocatorul de conducere a focului de pe Gepard este într-o altă bandă și are o rezoluție atât de mare încât - spunea un german de pe Gepard - se văd și păsările, atât de bune sunt acuratețea, localizarea și rezoluția”, descrie comandorul cum funcționează tancul german.
Armata română are în dotare 36 de tunuri autopropulsate germane Gepard.
Cum au ajuns dronele / resturile de dronă pe teritoriul României
MApN nu știe încă dacă bucățile adunate din Delta Dunării au fost din drone întregi sau doar bucăți de dronă care au ajuns pe malul românesc.
Așteaptă rezultatul unei expertize pentru a se putea pronunța. Ce e cert, asigură purtătorul de cuvânt al MApN, generalul Constantin Spînu, este că nu s-au găsit urme de explozibil, adică dronele nu au avut încărcătură, și că sunt similare cu Shahed 136.
Opinia generală, confirmată și de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, este că prezența resturilor de dronă pe teritoriul României este accidentală.
Bucăți de dronă au fost găsite de jurnaliștii Europa Liberă la Ceatalchioi.
Explicațiile specialiștilor țin de modul în care sunt ghidate aceste drone, dar și de posibile erori apărute după ce un astfel de vehicul ar fi lovit de antiaeriană.
„Ucrainienii folosesc toate mijloacele pentru a se apăra, în sensul în care rulează GPS-ul. Atunci drona rămâne pe sistemul inerțial și poate intra pe teritoriul nostru, poate fi lovită și ajung resturile de la noi. Gândiți-vă ca dronele au 140-160 de kilometri pe oră - adică 40-45m/s - așa că până la Plauru fac câteva zeci de secunde, de pe malul ucrainean”, explică comandorul Valentin Mihaiu.
Informația interesantă este că dronele care au căzut în România nu au avut încărcătură explozibilă, deși Shahed 136 e creată special pentru așa ceva. Dar există o explicație și pentru acest lucru. Pot fi drone capcană, ținte false, la care costurile scad nefolosind muniție, și care suprasaturează apărarea antiaeriană.
Ba chiar pot folosi la spionaj dacă sunt însoțite și de o dronă de recunoaștere, care păstrează legătura cu solul.
Dronele de recunoaștere măsoară frecvențele radarelor și data viitoare, la următorul raid, bruiază exact acea frecvență și dezactivează apărarea antiaeriană, explică comandorul Valentin Mihaiu.
Cum se pregătește România
După 2 zile în care a negat ferm că pe teritoriul românesc au căzut drone sau bucăți de drone, Guvernul s-a mobilizat și a început să ia măsuri speciale în zonă.
Au fost instalate adăposturi antiaeriene la Plauru. MApN comunică Inspectoratului pentru Situații de Urgență momentul în care pe radare se văd roiurile de drone și dacă direcția e spre Dunăre sunt transmise mesaje Ro-Alert.
În plus, joi, MApN a decis ca să mărească zona de restricție aeriană, de la 1000 m la 4000 m pe o fâșie de 20-30 km adâncime între Sulina și Galați.
Amenajarea unor adăposturi la Plauru.