La o expoziție din Baku, Azerbaidjan, pe 28 mai, un grup de oameni s-au adunat să-și facă poze alături de o dronă Bayraktar (în turcă „portdrapel”) TB2. Evenimentul a pus în lumină popularitatea pe care aeronava o are încă de la primul ei zbor, în 2014.
Vizitatorii târgului Teknofest din Baku își fac poză cu o dronă Bayraktar, 28 mai 2022.
În Ucraina, unde cel puțin 36 din dronele turcești au fost achiziționate de armata țării, oamenii au scris un cântec devenit popular, ce onorează aeronava. Mai multe animale ucrainene au fost, de asemenea, numite Bayraktar drept recunoștință pentru drona importată din Turcia.
Protestatarii ucraineni din Herson au fost, de asemenea, filmați în urmă cu două luni cântând cântecul Bayraktar, batjocorindu-i pe soldații ruși.
O dronă Bayraktar a forțelor armate ucrainene, fotografiată alături de un avion de luptă Su-25 în iunie 2021.
Drona, de dimensiunea unui avion Cessna, a furat atenția presei pe 29 mai, când mai mulți oameni din Lituania au strâns 5 milioane de euro pentru a cumpăra o dronă Bayraktar TB2 pentru Ucraina, ajutând-o în războiul împotriva Rusiei.
Selcuk Bayraktar, fotografiat în Turcia în 2019.
Creatorul dronei este Selcuk Bayraktar, un absolvent al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT), care a fost comparat cu Elon Musk fiindcă a creat o aeronavă militară unică și datorită prezenței sale de pe rețelele sociale, unde e adesea acid la adresa criticilor săi.
Bayraktar, care este directorul de tehnologie al companiei de apărare Baykar, a devenit ginerele lui Recep Tayyip Erdogan, când s-a căsătorit cu fiica președintelui turc în 2016.
O dronă Bayraktar TB2, în timpul unui zbor demonstrativ la Teknofest, în Baku, pe 28 mai 2022.
Bayratkar TB2 poate sta în aer până la 27 de ore, alimentată de un simplu motor cu elice, și poate zbura până la 150 de kilometri depărtare de bază. Aeronava poate fi echipată și cu patru rachete „micromunitii inteligente” suficient de precise pentru a distruge vehicule blindate de la câțiva kilometri distanță.
O stație mobilă de control pentru drona Bayraktar TB2.
Aeronava este văzută, însă, ca fiind revoluționară datorită costului său relativ mic și a faptului că e disponibilă ușor. Dronele militare de dimensiuni mari, fabricate în SUA, cum ar fi MQ-9 Reaper, costă zeci de milioane de dolari și e puțin probabil ca țările care și-ar putea permite drona să încerce să o achiziționeze.
Washingtonul are pe lista sa doar câteva țări către care vinde drone MQ-9 Reaper, iar dronele americane sunt văzute la scară largă ca fiind prea scumpe astfel încât alte state să-și permită să le piardă în luptă.
Centrul de control al unei drone Bayraktar TB2 în Ciprul de Nord, decembrie 2019.
Turcia are mai puține rețineri față de vinderea armamentului, iar dronele Bayraktar sunt în prezent utilizate de cel puțin 11 armate. Mai multe țări așteaptă livrarea, inclusiv Polonia - prima țară din UE care a achiziționat astfel de drone.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda (aplecat, cu o mască neagră) inspectează o dronă de luptă Bayraktar TB2 în Turcia, mai 2021.
Prețul unei drone Bayraktar TB2 nu a fost făcut încă public, dar organizatorii platformei de crowdfunding din Lituania au sugerat că 5 milioane de euro sunt suficiente pentru o aeronavă. Nu este clar dacă o stație de comandă însoțitoare va fi achiziționată împreună cu drona.
Un soldat armenian urmărește cu privirea o dronă Bayraktar TB2 aflată în zbor, octombrie 2020.
Dronele TB2 au fost folosite de armata turcă în ceea ce Guvernul de la Ankara numește operațiuni de „contraterorism” împotriva militanților kurzi și în războiul civil din Libia. Dar impactul lor devastator a fost observat cel mai bine în timpul luptelor din Nagorno-Karabah din 2020, când dronele Bayraktar au fost folosite de Azerbaidjan împotriva forțelor etnice armene.
Azerbaidjanul a postat zeci de videoclipuri în care luptătorii armeni fug din calea rachetelor. Rachetele aveau ca țintă mai multe vehicule care, în războaiele din trecut, ar fi rămas ascunse în spatele liniilor, printre copaci sau dealuri.
Rachete montate la bordul unei drone Bayraktar TB2, aflată în posesia Republicii Kirghizstanului.
Un luptător armean a declarat pentru Europa Liberă că sunetul dronelor putea fi auzit „în mod constant” pe cer, în timpul luptelor din Nagorno-Karabah. Soldații armeni erau nevoiți să înainteze pe teren deschis, fiind, de altfel singura lor „apărare” împotriva rachetelor Bayraktar.
Mai multe drone Bayraktar aflate într-un hangar ucrainean, dată nespecificată.
Dronele turcești au părut inițial să aibă un impact major în războiul din Ucraina, Kievul postând mai multe videoclipuri în care distrugeau ținte importante, precum unele nave rusești. Însă difuzarea unor astfel de scăzut, iar armata rusă susține că a doborât zeci de aeronave.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sugerat recent că drona ar fi lentă și ușor de detectat, motiv pentru care a devenit o țintă ușoară pentru sistemele antiaeriene rusești.
„Dronele pot ajuta, dar nu vor face diferența”, a adăugat el.