Le Monde constată că după decizia Curții Constituționale a Germaniei de a contesta competențele Băncii Centrale Europene (BCE), situația se arată extrem de primejdioasă pentru întreaga Uniune, un asemenea precedent putând duce la mari fisuri în eșafodajul UE.
Este vorba de decizia de marțea trecută, în urmă cu exact o săptămână, a Curții Constituționale germane (Bundesverfassungsgericht, “curtea din Karlsruhe”) de a se împotrivi Curții Europene de Justiție (CEJ) și Băncii Centrale Europene (BCE) și de a cere BCE să-și justifice politica de cumpărare a datoriilor țărilor membre (comunicatul de presă privind verdictul aici).
Este prima oară că are loc o asemenea ciocnire instituțională frontală, dar ea vizează esența însăși a UE: este vorba de independența Băncii Centrale Europene (BCE) și de faptul că dreptul comunitar primează, tehnic, asupra dreptului național. CEJ decisese în 2018, tot la cererea insistentă a judecătorilor germani, că ceea ce face BCE, care e independentă de intervenția guvernelor, este conform dreptului UE. Decizia a fost acceptată atunci de toate țările membre, mai puțin de Germania. Acum, aceiași judecători germani cer explicații, dar asta pune în pericol fundațiile UE și viitorul monedei comune, euro.
Situația pare chiar a duce la o ruptură în mediul juridic din Germania. Într-un articol de blog Peter Meier-Beck, judecător la Curtea Supremă Federală a Germaniei își critică într-un limbaj neobișnuit colegii de la Curtea Constituțională, exprimându-și "oroarea" în fața a ceea ce e el consideră că este "un atac împotriva Uniunii Europene ca structură legal constituită".
Bucurie la Budapesta și Varșovia
Pe deasupra, judecătorii germani au pus deodată guvernul Angelei Merkel într-o lumină foarte proastă, chiar dacă e limpede pentru oricine că guvernul nu poate interveni în nici un fel într-o decizie a Curții Constituționale.
Asta nu împiedică însă țările estice mai eurosceptice să salute zgomotos decizia curții de la Karlsruhe. Budapesta și Varșovia au fost primele care au aplaudat, cum o notează Le Monde. « Unul din verdictele cele mai importante din istoria Uniunii Europene » a estimat premierul polonez Mateusz Morawiecki, care mai e citat, cu declarații similare, și în Frankfurter Allgemeine Zeitung.
« O decizie extrem de importantă » a spus și ministra justiției din Ungaria, Judit Varga.
Până acum, Ungaria și Polonia respectau formal deciziile Curții de Justiție Europene, de teama sancțiunilor. Acum că cea mai înaltă instanță juridică din Germania se opune CEJ, Budapesta și Varșovia pot spune că nu mai sunt obligate să respecte deciziile justiției UE.
De la Neoliberalism la Neoviralism
Vorbind despre toate acestea, dar și despre reticența Germaniei în a participa la refacerea financiară a sudului Europei prin punerea în comun a datoriilor și crearea acelor eurobonds mult dorite în special de Spania, Italia și Grecia, o analiză în La Repubblica afirmă fără ocolișuri că Germania e pe cale de a îndepărta Italia de UE.
În acest timp, în Spania, El Pais anunță că premierul Pedro Sánchez a semnat cu sindicatele și organizațiile patronale un acord prin care se prelungește până pe 1 iulie actualul sistem de lucru în regim de forță majoră, care le dă posibilitatea patronilor și întreprinderilor să suspende temporar prevederile contractuale cu lucrătorii. Asta, pentru unele sindicate spaniole, care au sfârșit totuși prin a semna, nu înseamnă altceva decât erodarea și mai departe a drepturilor lucrătorilor.
În Franța, Libération oferă un comentariu al filozofului Jean-Luc Nancy intitulat: De la Neoliberalism la Neoviralism (pe pagina ziarului comentariul e doar pentru abonați, însă site-ul Almendron l-a preluat în întregime) în care acesta varsă sarcasm abia reținut peste ideologii care se opun carantinei, ca și cum virusul ar trebui să se ocupe în mod natural de lichidarea bătrânilor si bolnavilor.
Se aud tot mai multe voci, spune el, care critică eroarea de a impune carantina și care încearcă să convingă că dacă lăsăm virusul în pace o să obținem imunitatea de turmă dorită, la un preț mai mic și fără să perturbăm economia.
Mă rog, spune autorul, prețul mai mic ar fi accelerarea morții unora care ar fi murit oricum la un moment dat, fie și în lipsa epidemiei. Acești critici și cârcotași sunt cei pe care filozoful îi numește “neovirali” (jucând pe vechiul termen de “neoliberali”). El încheie spunând:
“Neoviralismul” provine din resentiment și duce la resentiment. “Neoviralismul” vrea să se răzbune pe firavele tentative de solidaritate și pe exigențele sociale care se manifestă într-un mod nou. El vrea să sufoce în fașă orice dorință de a schimba această lume auto-infectată. Vrea ca nimic să nu amenințe libertatea individuală de a întreprinde, sau liberul schimb, nici măcar prin virus.
Dance me to the end of love
În Austria continuă scandalul și stupefacția generate de aceea că fosta șefă a diplomației Karin Kneissl a acceptat să lucreze pentru platforma multimedia a propagandei ruse Russia Today.
Fosta ministră Karin Kneissl lucrează acum pentru Putin, titrează simplu Der Standard.
Implicarea Rusiei în politica austriacă, chiar până în inima fostului guvern de coaliție, ieșise la suprafață anul trecut, odată cu cazul fostului lider al Partidului Libertăţii, de extremă dreaptă, Heinz-Christian Strache. Strache era vice-cancelar în luna mai, când a apărut o înregistrare video filmată cu camera ascunsă, înfățișându-l într-o vilă din Ibiza, unde promitea contracte publice unei pretinse nepoate de oligarh rus în schimbul sprijinului financiar și electoral.
Premierul conservator Sebastian Kurz a pus atunci de îndată capăt coaliției de guvernare cu formațiunea lui Strache, convocând anticipatele. În octombrie, Partidul Libertății a căzut cu aproape 10 puncte obţinând doar 16% din voturi, în vreme ce Partidul Poporului al lui Kurz a ieșit învingător cu 37% și a format alt guvern.
Dar în august 2018 deja, spre surpriza generală, la nunta lui Karin Kneissl, care era ministru de externe al Austriei, venise ca musafir Putin în persoană. Ba chiar Putin a dansat atunci, în târgul Gamlitz, cu mireasa, care conducea diplomația țării ce tocmai preluase președinția rotativă a UE (cf. foto). Iată că acum fosta mireasă îmbujorată e proaspătă colaboratoare la Russia Today.
Cum scrie la München Süddeutsche Zeitung (făcând, fără să-l numească, o aluzie și la fostul cancelar socialist german Gerhard Schröder, numit de Putin în conducerea Gazprom), iată încă un politician occidental care acceptă să fie întreținut pe banii contribuabililor ruși.
Primul articol semnat de Karin Kneissl în Russia Today, publicat pe 6 mai, este despre... viitorul automobilelor pe fundal de coronavirus.
Karin Kneissl pare chiar a o rupe acum cu trecutul, după ce ea a fost activă în ultimele luni, lăudând prin interviuri politica lui Putin. La Moscova, Rossiiskaia Gazeta, ziar foarte apropiat de Kremlin, anunța zilele trecute, pe 3 mai, că ea a depus plângere la poliție împotriva soțului pentru violență domestică. Foarte popularul Moskovski Komsomoleț anunțase același lucru cu un titlu mai plastic: Pe favorita lui Putin a bătut-o bărbatul.
Sigur, ea va putea oricând să pretindă că nu face toate acestea pentru bani, ci din recunoștință pentru darul lui Putin, care la nunta ei i-a adus cu avionul Corul Cazacilor de pe Don.