Pentru președintele Klaus Iohannis, E-ARC ar fi o dovadă că România „își îndeplinește angajamentele și nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate. Am acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice. Vom continua la fel de angajant și constructiv și pe viitor”. Acesta a adăugat, la inaugurarea centrului, că România dovedește că poate aduce „valoare adăugată" în privința securității europene și euro-atlantice.
Altfel spus, România dorește să ia parte activ la dezbaterea amplă despre așa numita reziliență a NATO și a Europei, iar E-ARC ar fi menit să devină un „furnizor de expertiză pentru NATO și Uniunea Europeană, respectiv pentru statele membre și partenere ale celor două organizații”, după cum a spus Klaus Iohannis. Acesta a menționat „provocările generate de tehnologiile emergente și disruptive și provocările la adresa sistemelor de comunicații sau a infrastructurii de transporturi, necesitatea unui răspuns eficient la crize și urgențe complexe și asigurarea post-criză a continuității guvernării și a serviciilor esențiale”.
Președintele Klaus Iohannis va participa, în 14 iunie, la Reuniunea liderilor NATO care va analiza așa-numita „reziliență" a Alianței și perspectivele acesteia.
Reziliența, prioritate NATO-UE
Reziliența este un concept adoptat de mai mulți ani de NATO pentru a desemna abilitatea societăților de a rezista și de a-și reveni ușor și rapid după un „șoc” major, precum dezastrele naturale, distrugerea infrastructurii esențiale, și atacurile hibride sau armate. Pandemia de COVID-19 a adus reziliența printre prioritățile Alianței, iar aceasta este unul dintre principalele concepte de lucru și planificare pentru viitor.
MAE a închiriat o clădire pentru deschiderea Centrului pentru Reziliență.
După cum a explicat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, prezent la inaugurarea de la București, odată cu pandemia de COVID-19, reziliența nu mai este un atribut al guvernelor, „conceptul s-a dezvoltat și astăzi vorbim despre un efort de rezistență la nivel de societate, ceea ce înseamnă că relația cu mediul privat, cu cel neguvernamental, relația cu societatea și cetățenii este la fel de importantă ca eficacitatea la nivel guvernamental sau inter-guvernamental”, a spus Mircea Geoană. El a precizat că în relația NATO-Uniunea Europeană, tema rezilienței este pe primul loc, iar Centrul de la București poate genera idei, lucrând cu mediul privat și neguvernamental și poate crea „un sistem în care reziliența la nivel de societate să fie întărită”.
Îți mai recomandăm București | Vicepreședintele Comisiei Europene: „Omenirea a intrat în era pandemiilor”NATO încurajează ca E-ARC să își asume un rol și în sprijinirea partenerilor NATO și EU care se confruntă cu provocări și amenințări.
La rândul său, vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, a arătat că pandemia a accentuat și subliniat nevoia de reziliență în Uniunea Europeană, care nu mai poate doar să își dorească digitalizare și economie verde, ci trebuie să devină „rezilientă" și să fie mai bine pregătită pentru viitor.
Tema rezilienței se va afla pe agenda Reuniunii liderilor NATO din 14 iunie.
Centrul de la București
Bogdan Aurescu a precizat că E-ARC va funcționa, deocamdată, ca instituție românească, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, dar ar urma să fie, în timp, internaționalizat.
Grupurile de lucru ale noului centru:
- „reziliența societală;
- reziliența în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive;
- reziliența sistemelor de comunicații și a noilor ecosisteme tehnologice;
- reziliența la crize și urgențe complexe;
- reziliența asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale;
- reziliența infrastructurii de transporturi;
- reziliența statelor din vecinătatea NATO și UE la influențele antioccidentale ale actorilor statali și non-statali."
Hotărârea de Guvern care aprobă înființarea Centrului arată că acesta va avea 70 de posturi, exclusiv demnitarii și cabinetele acestora, iar „finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Centrului se face de la bugetul de stat prin bugetul M.A.E. și din venituri proprii."
Printre atribuțiile din document se află:
- asigurarea de consultanță post-dezastru sau în situații de criză, în vederea revenirii cât mai rapide la starea de normalitate,
- dezvoltarea și gestionarea de baze de date referitoare la lecții învățate și bune practici în domeniul rezilienței, identificate pe plan național și internațional;
- realizarea, pe bază de concursuri de proiecte, a unor studii în domeniul rezilienței etc.