Chişinăul critică înfiinţarea în Transnistria a unor secţii de votare pentru alegerile din Rusia și îl convoacă pe ambasadorul rus

În anul 2018, transnistrenii cu pașapoarte rusești au avut la dispoziție 24 de secții de votare.

Guvernul din R. Moldova a anunţat că l-a convocat marți pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta faţă de înfiinţarea unor secţii de votare la alegerile prezidenţiale ruse în regiunea separatistă Transnistria. Chişinăul a autorizat o singură secţie de votare, în sediul misiunii diplomatice ruse.

Ministerul moldovean de Externe îl „va informa pe diplomat cu privire la dezacordul său” faţă de decizia țării sale de a deschide secții de votare în Transnistria, potrivit unui mesaj publicat pe Telegram, transmite News.ro.

Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a spus că deschiderea unor secții de votare în regiunea separatistă este „inacceptabilă”.

Agenţiile ruse de presă scriu că şase secţii de votare urmează să fie deschise pe 17 martie, principala zi de vot, pentru cei aproximativ 200.000 de cetăţeni ruşi cu reşedinţa în Transnistria, relatează Europa Liberă Moldova.

Potrivit acestor informații, care nu se regăsesc pe pagina Ambasadei Rusiei, pe 17 martie, între orele 08:00 și 20:00, vor funcționa trei secții de votare la Tiraspol și câte una – în orașele Bender, Râbnița și Grigoriopol.

La precedentul scrutin prezidenţial din Rusia, în Transnistria au fost deschise 24 de secţii de votare. În acest an însă, Guvernul R. Moldova a interzis înfiinţarea de secţii de votare în afara misiunii diplomatice ruse din Chișinău, invocând uzanțele diplomatice internaționale.

La precedentele alegeri prezidențiale din Rusia, din 2018, transnistrenii cu pașapoarte rusești au avut la dispoziție 24 de secții. La votare au participat aproape 74.000 de persoane, dintre care peste 96% l-au ales pe Vladimir Putin.

Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în perioada 15 - 17 martie. Observatorii se așteaptă la un rezultat net în favoarea lui Vladimir Putin, în condițiile în care administrația de la Moscova controlează desfășurarea alegerilor, în competiție nu există contracandidați autentici, iar opoziția politică din Rusia este supusă represiunilor.

Îți mai recomandăm ISW: Cererea de protecție a Transnistriei oferă Moscovei justificare pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova

Disputa privind secțiile de votare organizate în Transnistria vine pe fondul unei atmosfere și așa tensionate în regiunea separatistă, unde autoritățile locale au cerut Rusiei, la sfârșitul lunii februarie, să „protejeze” regiunea, care ar fi supusă presiunilor Chișinăului.

Acțiunea a fost considerată de autoritățile de la Chișinău încă un episod din tentativele Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova, care face tot mai mulți pași spre integrarea în Uniunea Europeană și în structurile de securitate occidentale.

Transnistria e o fâşie de teritoriu cu o lungime de 200 de kilometri şi de o lăţime de aproximativ 20 de kilometri, aflată în estul Republicii Moldova la granița cu Ucraina, care şi-a proclamat în mod unilateral independenţa în 1990, de frica unei „românizări” a Republicii Moldova.

Regiunea s-a desprins prin secesiune de R. Moldova, în urma unui scurt război civil. Acest război a fost „îngheţat” de atunci, iar statutul teritoriului nu este clarificat.

Regiunea are aproximativ 450.000 de locuitori, majoritatea rusofoni, și nu este recunoscută ca stat nici de comunitatea internaţională, nici de Rusia. Moscova o menţine în Transnistria aproximativ 1.500 de militari.

Îți mai recomandăm Acord de securitate Franța-Moldova. Maia Sandu: Rusia nu se va opri dacă învinge în Ucraina
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.