În Registru vor fi trecute persoanele care au o condamnare definitivă pentru comiterea unei infracțiuni sexuale și va ajuta la identificarea rapidă a acestora.
Este vorba, potrivit acestei legi, de infracțiuni precum traficul de persoane și traficul de minori, proxenetism, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală, harțuire sexuală, exploatarea cerșetoriei, folosirea prostitutiei infantile, pornografie infantilă, incest, dar și folosirea funcției în scop sexual si ultraj contra bunelor moravuri.
Deputata independentă Oana Bîzgan, inițiatoarea proiectului de lege, declară pentru Europa liberă că aceste persoane vor figura în Registru între 5 și 20 de ani în funcție de infracțiunea săvârșită. La scoaterea din Registru, datele şi informaţiile se şterg, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare.
”Potrivit datelor MAI, recidiva în aceste cazuri este de 70%, ceea ce înseamnă că trebuie să avem un sistem de prevenție mult mai bine pus la punct. Acest proiect legislativ presupune două lucruri: pe de o parte, Poliția va efectua vizite la domiciliul persoanei cel puțin o data pe lună, persoana respectivă este obigată să-și declare adresa, poliția verifică cu cine locuiește, dacă există potențiale victime, dacă s-a angajat, unde s-a angajat și o dată la un an sau de câte ori este nevoie se fac poze pentru a putea fi recunoscută în cazul în care se întâmplă vreo agresiune. Registrul nu va fi unul public, dar atunci când o persoană se angajează în școli, în grădinițe, în sistemul de sănătate, de protecție sociala,în justiție sau în poliție va trebui să prezinte, ca și cazierul judiciar, un așa numit certificat de integritate”, explică Oana Bâzgan pentru Europa Liberă.
Pe lângă verificările pe care la va face Poliția la domiciliul persoanei, actul normativ spune că persoanele înscrise în registru au obligaţia să comunice poliţiei, odată la cel mult trei luni, informații precum profesia, mijloacele de existenţă, cu ce persoane minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile locuiesc sau intră în contact frecvent sau ce școli sau spitale de copii frecventează. Dacă își schimbă locuința sau pleacă într-o călătorie trebuie să anunțe în prealabil Poliția.
Oana Bâzgan spune că din momentul în care Registrul va deveni operational, adică de la 1 ianuarie, dată de la care se vor elibera adeverințele de integritate, există șanse mai mari să se poată ”evita situațiile care au devenit frecvente ca un aggressor sexual să ajungă șofer la o școală, de exemplu. E vorba să prevenim situațiile în care astfel de persoane să ajungă să lucreze zi de zi cu potențiale victime”.
Cazurile de agresiune sexuală s-au înmulțit foarte mult în ultimii ani, de pildă, un minor este agresat sexual cel puțin o dată la patru zile, potrivit datelor Poliției, fiind vorba de cazurile raportate. Dar majoritatea cazurilor nu sunt raportate, ” se estimează o rată de raportare de 20-22%”, declară Oana Bâzgan pentru Euroapa liberă.
Informații despre agresporii sexuali există deja în bazele de date ale Poliției, dar scopul acestui registru este ca ele să fie puse cap la cap într-o singură bază de date cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.
Comunicarea datelor din Registru se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi ale prevederilor legale în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal.
Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar și poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.