Președintele Klaus Iohannis și liderul PNL, Ludovic Orban, au decis să extindă situația de criză în care se află România: fără un guvern cu puteri depline și cu epidemia de coronavirus pe cale să se extindă, în ciuda măsurile luate deja de autorități.
Un guvern interimar are prerogative restrânse și se ocupă doar de chestiuni de rutină și nu poate, spre exemplu, să dea ordonanțe de urgență, ceea ce condiții de pandemie, ar fi absolut necesar. E posibil, pe de altă parte, ca președintele Klaus Iohannis să fi fost asigurat de Raed Arafat, care pare să ia deciziile cele mai importante din România în această perioadă, că lucrurile nu vor scăpa de sub control, iar liberalii ar mai avea timp să-și continue jocul politic. Practic, România trebuie să piardă alt timp prețios pentru desemnarea unui nou prim-ministru, formarea unei noi echipe, negocieri, audierea miniștrilor.
Nu e clar de ce Cîțu, care a studiat matematică și economie în SUA, nu și-a dat seama, folosind o ecuație simplă, că ar fi trebuit să se retragă imediat ce a văzut că acest nou virus chinezesc nu poate fi oprit la granițele țării. De ce a amânat retragerea până în ultimul moment? Ce l-a împiedicat să citească rapoartele și articolele despre evoluția pandemiei?
Palatul Cotroceni i-a anunțat retragerea cu sfert de oră înaintea începerii ședinței parlamentare unde urma să fie votat ca prim-ministru. Explicația lui Cîțu de pe Facebook nu conține nici ea elemente logice, dar sugerează că ar fi fost obligat să facă pasul înapoi:„Sunt un om de partid şi înţeleg să fiu alături de partid şi de Preşedintele lui în momentele dificile”. Liderul liberalilor, Ludovic Orban ar fi făcut presiuni mari asupra lui Cîțu în momentul în care a aflat că acesta va fi votat de o majoritate clară. Orban are ambiția să-și păstreze fotoliul de premier, dar liderul de la Cotroceni avea de partea lui autoritatea de a regla orgoliile din partid și depășirea lor în favoarea chestiunilor cu adevărat importante
Amânarea instalării unui guvern puternic, stabil și cu toate prerogativele nu folosește nimănui. Poate, doar social-democraților, care câștigă puncte fără să facă nimic. În schimb, Klaus Iohannis și-a dat măsura instinctelor politice, demonstrând că nu înțelege lumea din jurul lui, că dă mai multă importanță politicii lucrurilor mici în defavoarea celor mari, că nu vede urgența și interesul național.