Guvernul liberal s-a grăbit să-și rezolve toate problemele și toate interesele pe care le are prin cele 25 de ordonanțe de urgență adoptate astă noapte. Nu doar că textele trecute prin guvern nu au fost dezbătute public, dar n-au fost publicate nici măcar post-factum. În plus, aceste ordonanțe nici nu fuseseră trimise la Monitorul Oficial și la Parlament înainte de căderea cabinetului Orban, or, pentru a intra în vigoare, trebuiau îndeplinite cele două condiții. Rezultă că experții guvernamentali le mai pot ajusta, edita, aranja, în așa fel încât legalitatea și legitimitatea lor să fie justificate.
Guvernarea prin Ordonanțe de Urgență a fost criticată constant în ultimii zece ani atât de Comisia Europeană, cât și de Comisia de la Veneția. Președintele Klaus Iohannis a fost pe aceeași lungime de undă vara trecută, când la putere era PSD, iar reprezentanții Comisiei de la Veneția au subliniat că folosirea ordonanțelor de urgență, indiferent de domeniul în care sunt adoptate, duce la „instabilitate”: „într-o democrație, procedura parlamentară de adoptare a legilor trebuie să fie regula, iar legiferarea prin ordonanțe de urgență să reprezinte excepția permisă de Constituție doar în anumite condiții”
Este instrumentul favorit al guvernelor minoritare, care în acest fel preiau rolul parlamentului. Anul trecut, spre exemplu au fost date 89 de ordonanțe de urgență: 23 dintre ele au fost de guvernul Ludovic Orban, iar restul de executivul condus de Viorica Dăncilă.
Ordonanțele de urgență pot fi atacate de Avocatul Poporului după ce intră în vigoare, iar șefa acestei instituții, Renate Weber, care s-a arătat uimită de numărul mare de ordonanțe adoptate într-o singură ședință de guvern, a explicat că, deși nu are cum să atace toate cele 25 de ordonanțe de urgență, totuși „ în măsura în care vom constata că unele dintre ele afectează în mod direct sau indirect drepturile şi libertăţile fundamentale, evident, vom sesiza Curtea Constituţională”.
Guvernul liberal a legiferat prin ordonanțe de urgență domenii importante, cum ar fi liberalizarea unor servicii din sănătate, schimbarea sistemului electoral, modificarea sistemului de gestionare a fondurilor europene.
Constituția României le dă voie guvernelor să abuzeze de ordonanțele de urgență, la fel cum îi permite și președintelui să abuzeze de prerogativa de a desemna prim-ministrul pe care și-l dorește, putând să refuze o propunere, chiar dacă aceasta vine din partea unei majorități, dacă nu e vorba despre un partid care să aibă 50% +1 din fotoliile parlamentare.