Un decret al guvernului de la Budapesta, în vigoare între februarie 2022 și iulie 2023, a obligat comercianții cu amănuntul să ofere cantități predeterminate de anumite produse alimentare de bază la prețuri fixe pentru a combate inflația.
Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a emis o hotărâre preliminară în care a declarat că măsura este contrară reglementărilor UE privind piața agricolă comună.
Hotărârea constată că Ungaria a adoptat în februarie 2022, în contextul epidemiei de coronavirus, un decret guvernamental prin care a reglementat comercializarea a şase produse de bază – zahăr, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, carne de porc şi de pasăre – şi a anumitor tipuri de lapte. În noiembrie 2022, decretul guvernamental a fost modificat, invocându-se războiului din Ucraina, și pe listă au fost adăugate alte două produse: ouăle şi cartofii.
Legislația maghiară „subminează concurența loială” și „nu este proporțională” cu obiectivul declarat al guvernului ungar de a „combate inflația și de a proteja consumatorii defavorizați”, a declarat instanța din Luxemburg într-un comunicat preluat de AFP.
„Obligaţia de a vinde anumite produse agricole la un preţ oficial şi în cantităţi prestabilite împiedică comercianţii să stabilească în mod liber, pe baza unor considerente economice, preţurile de vânzare şi cantităţile pe care doresc să le vândă”, se arată în hotărârea CJUE.
„Subminarea liberului acces al comercianţilor la piaţă în condiţii de concurenţă efectivă şi perturbarea întregului lanţ de aprovizionare cauzată de preţurile şi cantităţile reglementate impuse acelor comercianţi depăşesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decretul guvernamental”, a concluzionat instanţa UE cu sediul la Luxemburg.
Decizia curții europene vine după ce un tribunal din Ungaria a cerut CJUE să judece cazul în care lanțul austriac de magazine SPAR a contestat o amendă primită pentru că nu a stocat cantitățile zilnice necesare de produse cu preț plafonat într-unul dintre magazinele sale.
Filiala maghiară a rețelei SPAR a transmis un comunicat prin care se declară mulțumită de decizia preliminară CJUE.
„Suntem încrezători că instanțele maghiare vor încheia sutele de cazuri în curs de desfășurare în conformitate cu interpretarea Curții Europene de Justiție”, se arată într-un comunicat.
Dar guvernul ungar a criticat decizia CJUE, spunând că este împotriva intereselor consumatorilor.
„Bruxelles-ul este de partea celor care cresc prețurile și nimic nu este sacru pentru aceste multinaționale care cresc prețurile”, a declarat ministrul Economiei Naționale, Marton Nagy.
De asemenea, el a criticat rețeaua de magazine SPAR pentru că „încearcă să-și recupereze pierderea profitului nedrept prin instanțe” în loc să-și „consolideze eficiența și competitivitatea”.
SPAR este al doilea cel mai mare retailer alimentar din Ungaria, cu 600 de magazine și se prezintă ca unul dintre cei mai mari angajatori din țară, cu aproximativ 14.000 de lucrători.
În decembrie 2021, pe fondul inflației în creștere, guvernul de la Budapesta a aprobat o lege care obliga supermarketurile cu venituri din vânzări de peste 100 de miliarde de forinți (250 de milioane de euro) să predea alimente unei companii de stat, organizațiilor caritabile, cu 48 de ore înainte de data de consum.
Mai apoi, guvernul a impus plafoane de preț pentru șase alimente de bază, a majorat cotele de impozitare pentru marii comercianți cu amănuntul și apoi a extins lista de produse cu prețuri plafonate.
Toate firmele supuse regulilor – inclusiv rețelele germane Aldi si Lidl, lanțul francez Auchan, Penny Market din Irlanda, Spar din Austria si Tesco din Marea Britanie – nu sunt maghiare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.