Finanțarea oferită de Comisie se ridică în prezent la 28,5 mld de euro:
- 14,9 mld sub formă de împrumuturi,
- 13,6 mld sub formă de granturi.
Planul cuprinde 66 de reforme și 111 investiții, transmite Comisia Europeană.
Planul modificat al României și aprobat de Comisie alocă 44,1% (faţă de 41% în planul iniţial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice și suplimentează fondurile pentru tranziţia digitală a ţării, de la 20,5%, la 21,8%.
La scurt timp de la anunțul Comisiei Europene, premierul Marcel Ciolacu a făcut o postare pe Facebook în care a salutat eliminarea plafonului de 9,4% din produsul intern brut (PIB) privind cheltuielile cu pensiile, anunțat și de Ministerul român al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Numai că procentul a fost eliminat prin noua lege a pensiilor adoptată în urmă cu o zi prin vot final în Camera Deputaților și nu prin vreo negociere cu Comisia Europeană, dovadă că executivul comunitar nici nu face referire la acest procent în comunicarea sa.
Chiar Ministerul Muncii a explicat, atunci când proiectul a fost adoptat de guvern, că plafonul va fi eliminat la adoptarea legii în parlament. „Eliminarea plafonului de 9,4% din PIB care îngheța pensiile românilor până în 2070 este în mod direct legată de adoptare legii în Parlament până pe data de 20 noiembrie.”
Cât privește capitolul privind REPowerEU, a cărui finanțare a fost de asemenea aprobată marți de executivul comunitar, constă în două reforme noi și șapte investiții menite să îndeplinească obiectivele planului REPowerEU de a face Europa independentă de combustibilii fosili provenind din Rusia cu mult înainte de 2030.
Aceste măsuri urmăresc accelerarea producerii de energie verde, promovarea eficienței energetice a clădirilor, precum și recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul producerii de energie verde.
România a modificat 56 de măsuri. Modificările aduse planului inițial al României au fost determinate de necesitatea de a lua în considerare:
- circumstanțe obiective care au împiedicat îndeplinirea anumitor măsuri, astfel cum erau planificate inițial, inclusiv ca urmare a inflației ridicate înregistrate în 2022 și 2023 și a perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;
- revizuirea în sens descendent a alocării maxime sub formă de granturi din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), de la 14,2 miliarde de euro la 12,1 miliarde de euro.
Această revizuire este rezultatul actualizării din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor din cadrul MRR și reflectă rezultatul economic al României în 2020 și 2021, comparativ mai bun decât se prevăzuse inițial, spune Comisia.
România a solicitat transferul cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit către plan, în conformitate cu Regulamentul REPowerEU.
Aceste fonduri, care se adaugă la alocarea pentru România sub formă de granturi din MRR (12,1 miliarde de euro) și REPowerEU (1,4 miliarde de euro), precum și la împrumuturile acordate în cadrul MRR (14,9 miliarde EUR), aduc valoarea finanțării în cadrul planului modificat la 28,5 miliarde de euro.
Un impuls suplimentar pentru tranziția verde a României
Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1 % (în creștere față de 41 % în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice.
Noile măsuri incluse în capitolul privind REPowerEU consolidează în mod semnificativ eforturile României în ceea ce privește tranziția verde.
Capitolul privind REPowerEU include două noi reforme.
Una dintre reforme introduce un cadru juridic pentru utilizarea terenurilor neproductive sau degradate aflate în proprietatea statului pentru producerea de energie verde.
Cealaltă reformă instituie ghișee unice care să le furnizeze prosumatorilor servicii de consiliere pentru renovările vizând eficiența energetică și pentru producerea de energie din surse regenerabile.
Cele șapte investiții din capitolul privind REPowerEU au ca scop accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie și a ritmului renovărilor vizând eficiența energetică, precum și recalificarea forței de muncă în vederea dobândirii de competențe verzi.
Consolidarea pregătirii digitale și a rezilienței sociale
Planul revizuit al României continuă să contribuie în mod semnificativ la tranziția digitală și alocă 21,8 % (în creștere față de 20,5 % în planul inițial) pentru a sprijini tranziția digitală a țării, spune Comisia Europeană.
Acesta prevede dezvoltarea infrastructurii și digitalizarea unor sectoare specifice, cum ar fi sănătatea, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația, fiscalitatea, cultura, sistemul judiciar și serviciile de mediu.
Capitolul privind REPowerEU cuprinde o reformă și două subinvestiții legate de digitalizarea autorităților publice, oferind noi soluții și echipamente digitale. Acestea au ca scop optimizarea rețelei de comunicații, crearea unui centru de date și limitarea riscului de atacuri cibernetice asupra infrastructurii operatorului de sistem de transport de energie electrică.
A fost, de asemenea, consolidată dimensiunea socială importantă a planului. Alături de reformele și investițiile transformatoare din planul inițial, printre noile măsuri se numără scheme de vouchere pentru a accelera utilizarea surselor regenerabile de energie și pentru a îmbunătăți eficiența energetică a gospodăriilor, cu un accent deosebit pe gospodăriile vulnerabile, formarea pentru dobândirea de competențe în domeniul energiei verzi și accelerarea producerii de energie verde.
Ce urmează
Ca regulă generală, Consiliul are la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei.
După ce Consiliul va aproba planul, România va primi 288 de milioane de euro sub formă de prefinanțare din fondurile REPowerEU.
În cadrul MRR, România a primit pană acum 9,06 miliarde de euro:
- 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în luna decembrie 2021, reprezentând 13 % din alocarea financiară inițială,
- 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în luna ianuarie 2022, reprezentând 13 % din alocarea acordată ca împrumut,
- o primă plată de 2,6 miliarde de euro în luna octombrie 2022,
- o a doua plată de 2,76 miliarde de euro în luna septembrie 2023.
Comisia va autoriza noi plăți cu condiția atingerii la nivel satisfăcător a jaloanelor și a țintelor stabilite în planul revizuit de redresare și reziliență al României, care să reflecte progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.