Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a lansat un avertisment dur la adresa Guvernului român referitor la legiferarea în domeniul penal, afirmând că, dacă va adopta ordonanțe de urgență noi, „Comisia Europeană va lua măsuri rapide, în câteva zile, și ferme”.
Replica lui Tudorel Toader: ingerință nepermisă în cazul Kovesi, iar în privința noilor ordonanțe, „România nu cere avizul și aprobarea UE”
Tudorel Toader a declarat că „este o ingerință nepermisă” sprijinul acordat Laurei Codruța Kovesi și îngrijorările exprimate de membri ai Comisiei Europene și ai Parlamentului European, care au cerut autorităților de la București să înceteze hărțuirea cu dosare penale a fostei șefe a DNA. „Nimeni nu interferează cu anchetele în desfășurare și nici cu procesul de justiție”, a spus ministrul român al Justiției la două ore distanță de declarațiile lui Timmermans referitoare la abilitățile „excelente” profesionale ale fostei șefe DNA, care este cercetată în două dosare de SIIJ și se află sub control judiciar.
De asemenea, ministrul Justiției a spus, în privința adoptării ordonanțelor de urgență pe Codurile penale și pe contestația în anulare, că nu s-a dus la Bruxelles (la negocierile cu Comisia Europeană - n.r) pentru „a cere aviz sau aprobare din partea CE”, ci pentru „un dialog, pentru a vedea modalitățile adecvate pentru transpunerea unor directive europene”. El a enumerat directive referitoare la prezumția de nevinovăție, confiscarea extinsă sumelor provenite din spălarea banilor, care au fost invocate de coaliția PSD-ALDE ca oportunitate pentru relaxarea legislației penale.
Toader a mai spus că îi solicită UE „să ne respectăm competențele, demnitatea și specificul național”.
Timmermans a criticat în mai multe rânduri Guvernul de la Bucureşti din cauza OUG 7 care modifică legile justiţiei şi a altor schimbări legislative în materie penală, iinsistând că România nu trebuie să nu se abată de la traseul respectării statului de drept, luptei anticorupţie şi păstrării indepedenţei magistraţilor.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europena a spus că „serviciile Comisiei Europene au discutat zile în șir cu autoritățile române pentru a le convinge să nu aplice ordonanțele. Dar dacă vor persista, din rațiuni de politică internă, atunci Comisia va lua măsuri rapide și puternice”, a avertizat Timmermans.
Măsurile rapide și puternice nu pot fi însă decât invocarea articolulului 7 al tratatelor și în cazul României, pentru a-i suprima dreptul de vot, însă s-ar ajunge atunci la aceeași situație circulară în care ar fi nevoie de unanimitate, făcând ca România, Ungaria și Polonia să blocheze reciproc procedurile, împiedicând obținerea unanimității în fiecare caz.
„Am avut câteva întâlniri și câteva convorbiri telefonice cu premierul Dăncilă în ultimele două luni. Noi am transmis guvernului român mai mult de 40 de chestiuni care trebuie rezolvate. De asemenea, am reluat discuțiile tehnice privind punerea în aplicare a recomandărilor privind mecanismul de cooperare și verificare și problemele suplimentare. Avem nevoie de rezultate urgente. Dar am fost întotdeauna clar că vorbirea de dragul vorbirii nu va fi de ajuns și că vor fi necesare acțiuni concrete din partea românilor, și mai bine mai devreme decât mai târziu”, a mai spus Timmermans .
Oficialul european a mai vorbit și despre Laura Codruta Kövesi, „o juristă de cea mai înaltă calitate, pe care o admir pentru curaj. Am lucrat cu ea timp de patru ani. În ceea ce privește poziția Comisiei, noi considerăm că este important ca ea să poată fi candidată, astfel încât instituțiile europene să poată lua o decizie în deplină cunoștință de cauză a candidaților. Și am spus acest lucru foarte clar și direct autorităților române.”
Sprijinul explicit al Comisiei Europene pentru Kövesi se adaugă astfel sprijinului la fel de explicit al Parlamentului European. Codruța Kövesi a obținut 26 de voturi în Comisia LIBE, urmată de francezul Jean-Francois Bohnert cu 22 voturi, iar în CONT (Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European), ea a primit 12 voturi, contra 11 pentru Bohnert – 11.
Timmermans a insistat explicit că România are nevoie urgent să revină la reforme și a spus că „orice acțiune a guvernului pentru a modifica legile, creând imunitate pentru cei condamnați pentru corupție ar împinge Comisia să ia măsuri rapide”.
Acele „măsuri rapide” riscă însă să se lovească de mecanismul circular al necesarei unanimități în rândul statelor membre. În urma procesului de reflecție lansat azi la scară europeană, Comisia își propune să revină în luna iunie, după alegerile europene, pentru a-și prezenta propriile concluzii și propuneri.
Comisia Europeană a lansat miercuri un proces de reflecție la scara întregii UE în legătură cu situația statului de drept în țările membre, deschizând calea spre măsuri suplimentare în caz de încălcare a regulilor elementare ale democrației.
Tot astăzi, Comisia a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, pentru a proteja judecătorii puși sub control politic de către guvernul dirijat din spate de Kaczynski. Noua lege poloneză supune acum judecătorii unor investigații disciplinare abuzive de către un mecanism similar cu nou-creata Secţie de investigare a magistraţilor din România. Polonia are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde.
Pornind de la cazurile explicite ale Poloniei, Ungariei și României, Comisia dorește să introducă mecanisme care ar ușura luarea unor măsuri rapide, trecând dincolo de mecanismul actual bazat pe articolul 7 din tratate, care a fost deja declanșat în cazul Poloniei și Ungariei.
Articolul 7 este cel care permite ridicarea dreptului de vot al unei țări membre. Cerut pentru Polonia și Ungaria, el nu a fost încă invocat în cazul României.
Principala problemă pusă în situația actuală este reprezentată de faptul că aplicarea efectivă a Articolului 7 necesită unanimitatea tuturor celorlalți membri UE. Or, în cazul Poloniei și Ungariei, problema vine din faptul că fiecare din cele două țări ar vota împotrivă, pentru a se proteja reciproc, împiedicând astfel suprimarea dreptului de vot al celeilalte.
O soluție ar fi modificarea regulilor care impun unanimitatea, însă acest lucru este imposibil fără o modificare a tratatelor, proces lung si anevoios si care nu poate fi imaginat în condițiile actuale, înainte de alegerile europene din mai.
Declarațiile prim-vicepreședintelui Comisiei Europene vin în ziua în care Guvernul de la București are ședința săptămânală, despre care presa de la București afirmă că ar urma să adopte cel puțin una dintre ordonanțele de urgență pe care ministrul Justiției le-a pregătit în ultimele săptămâni. Este vorba despre o Ordonanță care reunește mai multe articole din Codurile penale prin care se reduce perioada de prescipție și se micșorează pedepsele la o serie de fapte de corupție. Cea de-a doua ordonanță de urgență prelungește termenul până la care poate fi introdusă o cale extraordinară de atac - contestația în anulare. DNA a anunțat că adoptarea acestor documente ar determina închiderea a sute de dosare penale.