Comisia Europeană permite statelor membre să se abată de la ținta de deficit și în 2022

Imagine generică cu sediul Comisie și steagul UE

Comisia Europeană le permite statelor membre să se abată de la ținta de deficit și în 2022, după ce a adoptat miercuri orientările generale cu privire la desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare.

Derogarea, care funcționează de la începutul pandemiei de Covid-19, va rămâne activă și în 2022, a anunțat vicepreședintele Valdis Dombrovskis, potrivit unui comunicat remis presei pe 3 martie.

Clauza derogatorie permite o abatere de la deficitul maxim admis de 3% din PIB, pe perioada pandemiei, ceea ce i-a permis României să adopte o lege a bugetului cu un deficit de 7,16% din PIB.

„Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european”, se arată în comunicat.

Comisia avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menținut atât în acest an cât și în cel care urmează. De asemenea, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă și sustenabilă, mai spune Comisia.

„Cu toate că se întrevăd speranțe pentru economia UE, în momentul de față pandemia continuă să afecteze mijloacele de trai ale oamenilor și economia în general. Pentru a atenua acest impact și a promova o redresare rezilientă și sustenabilă, mesajul nostru clar este că se impune continuarea sprijinului bugetar atât timp cât este necesar. Pe baza indicațiilor actuale, clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2022 și să fie dezactivată în 2023”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Comisia spune și care ar fi direcția în care ar trebui să se îndrepte politica bugetară a statelor membre în 2022 și pe termen mediu, inclusiv în ceea ce privește legătura cu fondurile derulate prin Mecanismul de Redreseare și Reziliență (MRR).

„MRR va avea un rol decisiv în a ajuta la redresarea Europei în urma impactului economic și social al pandemiei și va contribui la asigurarea unei mai mari reziliențe a economiilor și a societăților din UE și la avansarea pe calea tranziției verzi și digitale.”

Conform acestuia, MRR va pune la dispoziție 312,5 miliarde EUR sub formă de granturi și până la 360 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor, pentru ca statele să primească un impuls bugetar și pentru atenuarea riscului apariției unor decalaje în zona euro și în UE.

„Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim oportunitatea unică oferită de MRR pentru a sprijini redresarea economică, pentru a stimula intensificarea creșterii potențiale și pentru a îmbunătăți pozițiile bugetare subiacente pe termen mediu și lung”, spune Comisia.

„Decizia noastră de anul trecut din luna martie de a activa clauza derogatorie generală a fost o recunoaștere a gravității crizei aflate în plină desfășurare. A fost, de asemenea, o declarație cu privire la hotărârea noastră de a lua toate măsurile necesare pentru a combate pandemia și a sprijini locurile de muncă și întreprinderile. Un an mai târziu, lupta împotriva COVID-19 nu este încă câștigată și trebuie să ne asigurăm că nu repetăm greșelile făcute cu un deceniu în urmă, retrăgând prea repede sprijinul. Pentru 2022, este clar că sprijinul bugetar va fi încă necesar: este preferabil să greșim făcând prea mult decât făcând prea puțin. În același timp, politicile bugetare ar trebui să fie diferențiate în funcție de ritmul redresării fiecărei țări și de situația bugetară specifică. În condițiile în care finanțarea din instrumentul Next Generation EU începe să curgă, este esențial ca guvernele să se asigure că cheltuielile naționale pentru investiții sunt menținute și consolidate prin intermediul granturilor din partea UE”, a spus Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.