Proiectul de modificare a Legii 334 privind finanțarea partidelor şi a campaniilor electorale urmează să fie dezbătut marți în Comisia Juridică a Senatului.
Proiectul de lege este asumat de un grup de parlamentari PSD, însă organizațiile Active Watch, Centrul pentru Inovare publică și Expert Forum au atras atenția că el nu preia în integralitate ideile Autorității Electorale Permanente, al cărui proiect a rămas „blocat în sertarele Guvernului” de la finalul anului trecut.
Organizațiile neguvernamentale mai spun că proiectul „aduce o serie de îmbunătățiri”, dar că „rămâne profund deficitar în ceea ce privește probleme esențiale”.
Îți mai recomandăm Proiectul „bani pentru presă de la partide” a ajuns la Guvern: Cheltuielile cu propaganda, reduse la 30%Printre îmbunătățirele semnalate se numără:
- nivelul sumelor pe care partidele și candidații le pot investi în cheltuieli de publicitate;
- nivelul donațiilor, al împrumuturilor și al contribuțiilor pe care le poate primi un partid politic sau un candidat;
- informații mai detaliate să fie incluse în rapoartele pe care partidele le întocmesc pentru AEP.
Proiectul nu rezolvă însă lipsa de transparență a modului în care partidele politice investesc bani în mass-media, în afara campaniilor electorale.
„Finanțarea netransparentă a mass-media de către unele partide politice distorsionează agenda publică, iar cetățeanul plătește taxe pentru a fi înșelat, prezentându-i-se drept jurnalism un conținut sponsorizat netransparent de partidele politice. Mai mult, există suspiciuni serioase că unele partide plătesc campanii de denigrare a unor oponenți mascate drept conținut jurnalistic”, afirmă Active Watch, într-un comunicat.
Îți mai recomandăm Raportul RSF în 2023: Finanțarea din bani publici subminează încrederea în mass-media din RomâniaDe asemenea, se păstrează un nivel ridicat al subvențiilor pe care le pot primi partidele de la bugetul de stat, potrivit celor trei ONG-uri.
Conform analizei, proiectul de lege „rămâne profund deficitar”, mai ales că partidele mici, de la nivel local, sunt discriminate în accesul la subvențiile primite de partidele politice.
În plus, AEP nu primește suficiente instrumente de control și nici nu sunt garantate independența și profesionalismul angajaților instituției, mai arată analiza celor două ONG-uri.
Îți mai recomandăm De ce nu sunt desecretizate contractele partidelor cu presa: Ciolacu și Ciucă, marii beneficiari ai sistemului toxic„Toate acestea în timp ce conducerea AEP a rămas, cu concursul partidelor din arcul guvernamental, una profund criticabilă, președintele (numit în funcție anul acesta) și secretarul general (recent demisionar din funcția de președinte) având amândoi probleme de integritate”, concluzionează organizațiile.
Procedura ar urma să fie grăbită de parlamentari, deoarece termenul de adoptare tacită urmează să se împlinească după vacanța parlamentară, la cinci zile de la reluarea sesiunii parlamentare.
Îți mai recomandăm Intenție sau neatenție? Fostul șef al AEP nu a fost studentul universității despre care a scris în propria biografie