Șefa Casei de Sănătate: Populația este într-adevăr bolnavă. 3.361.000 de concedii medicale, în 2023, în scădere față de anul precedent

Ea a infirmat, astfel, teza autorităților care au considerat că trebuie impozitate suplimentar concediile medicale cu încă 10% din cauza creșterii alarmante a numărului de concedii medicale.

Cele mai multe concedii au fost acordate pentru boli oncologice, gravide cu probleme de sarcină, probleme care țin de sănătatea mamei și copilului și afecțiuni osteoarticulare degenerative, spune șefa CNAS.

„Avem 3.361.000 de concedii pentru anul 2023. Cele mai importante, să zicem, primele concedii care s-au luat au fost pentru bolile oncologice”, a declarat Valeria Herdea.

„Nu în ultimul rând pentru partea de afecțiuni legate de sarcină sau pentru concediile prenotale.

Înseamnă acolo 126 de zile pentru mamă, respectiv pentru gravidă și pentru lăuză. Apoi, probleme legate de sănătatea mamei și copilului, așa cum s-a prevăzut și în strategia națională de sănătate.

Nu în ultimul rând avem afecțiuni ostoarticulare degenerative, bolile cronice netransmisibile și apoi afecțiunile intercurente”, a mai spus Herdea.

În aceste condiții, nu se poate vorbi neapărat despre un număr foarte mare de concedii medicale, a spus Herdea, ci „despre faptul că există o stare de îmbolnăvire, de morbiditate, așa cum îi spunem noi”.

„Populația este într-adevăr bolnavă și trebuie să ne gândim la acest aspect și de asta ne dorim să facem o evaluare a stării de sănătate”, a spus Herdea, infirmând astfel temerile autorităților care au suprataxat suferința angajaților cuantificată în concediu medical.

Valeria Herdea, care este și medic de familie, a respins suspiciunile privind acordarea, cu prea mare ușurință, a concediilor medicale.

„Eu cred că fiecare dintre cei care sunt medici, personalul medical evaluează foarte corect care este starea pacientului din fața lui și ia acea decizie care permite, în primul rând, vindecarea mai rapidă a pacientului. Atunci când ai în față un pacient, îi recomanzi regim igieno-dietetic, așadar o dietă, în care intră inclusiv odihna, pentru că se știe că perioada de odihnă facilitează vindecarea. Întotdeauna te vei gândi cum să eficientizezi și cum să crești viteza de vindecare a pacientului tău”, a explicat Herdea.

„Scoaterea dintr-un mediu a unei persoane bolnave facilitează vindecarea ei și oprește și răspândirea bolilor, în cazul bolilor acute - să nu uităm că avem epidemie de rujeolă, de gripă. Iar în cazurile bolilor oncologice, un pacient oncologic trece printr-o suferință cruntă - un pacient oncologic stă un an și jumătate în concediu, un pacient care are tuberculoză stă un an pentru a se vindeca. Există concedii care se acordă în funcție de diagnosticul aferent", a completat Valeria Herdea.

În 2022 s-au acordat 4.124.000 de concedii medicale, iar România se apropie de starea de boală dinainte de pandemie, din 2019.

„Practic, ne revenim după pandemie”, a mai spus șefa CNAS.

O nouă taxă de 10% din salariul brut pe concediul medical

Guvernul Ciolacu a introdus la finalul anului trecut, prin ordonanță de urgență, o nouă taxă pe concediul medical, de 10% din salariul brut.

Astfel, angajații din România care se îmbolnăvesc și au nevoie de concediu medical primesc de la 1 ianuarie sume mai mici pentru perioada de îngrijiri medicale/recuperare.

Indemnizațiile pentru concediile medicale erau taxate până la finalul anului trecut cu 25% pentru contribuțiile la asigurările sociale (CAS) și cu 10% impozit pe venit.

De la 1 ianuarie 2024, la acestea s-au adăugat alți 10% – contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Procentul se aplică sumei brute a salariului, trecută de angajator în contractul de muncă.

De exemplu, la un salariu mediu de 7.500 de lei brut, un salariat care are nevoie de concediu medical poate pierde 750 de lei pe lună (sau valoarea aferentă perioadei de concediu).

„Este o măsură profund nedreaptă. Cum poți să-i iei unui pacient cu cancer, când știi foarte bine cât suferă, 10% din bănuții ăia care oricum nu-i ajung”, a declarat pentru Europa Liberă președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu.

Măsura este prevăzută în OUG 115/2023 adoptată de Guvern pe 15 decembrie și publicată cu câteva zile înainte de Crăciun în Monitorul Oficial. Ordonanța a fost adoptată la cererea Ministerului Finanțelor, condus de liberalul Marcel Boloș, susținut de PNL și cu avizul întregului Guvern, inclusiv al premierului PSD Marcel Ciolacu.

„Vreau, de asemenea, să stabilim astăzi cu domnul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi cu domnul ministru al Finanţelor o foaie de parcurs în privinţa rezolvării situaţiilor concediilor medicale pentru pacienţii cu boli grave şi femeile însărcinate.

Descurajez şi trebuie să descurajăm abuzul de concedii medicale nejustificate, însă este nevoie şi de o clarificare legislativă în sprijinul celor aflaţi în situaţiile în care acest tip de concediu este obligatoriu", declara premierul Marcel Ciolacu înainte de ședința de guvern în care a fost adoptată OUG.

Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri menite să aducă mai mulți bani la buget. La o primă estimare, impozitarea indemnizațiilor de concediu medical cu 10% ar fi adus la bugetul asigurărilor sociale 650 de milioane de lei.

Senatul a votat pe 12 ianuarie eliminarea taxării cu 10 % a concediilor medicale. Proiectul a ajuns la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

„A fost o eroare strecurată în această ordonanţă şi eliminăm o inechitate", a recunoscut preşedintele Comisiei de apărare din Senat, liberala Nicoleta Pauliuc (PNL).

Premierul Ciolacu a revenit, însă, și s-a arătat nemulțumit de ușurința cu care se acordă concedii medicale.

„Din ce ţin minte, au fost 274.000 de concedii date pentru că ne-a durut spatele. Au fost 187.000 de concedii medicale date în România fiindcă am strănutat şi am fost răciţi. Dacă vrem să încurajăm...deci trebuie făcută o distincţie clară între cei care au nevoie, se află într-o nevoie, care au o boală gravă, între doamnele însărcinate, concediu, ştiţi foarte bine că cheltuielile cele mai mari sunt când e copilul foarte mic”, a afirmat Ciolacu, citat de News.ro.