Congresul PNL: lupta pentru supraviețuire. Viitorul liberalilor, între Iohannis și Orban

PNL trebuie să demonstreze că există viață și după Congres. Că România are un Guvern și o majoritate parlamentară, că alianțele sunt asumate, nu pe sub masă, iar partidul poate să rămână unit. Sunt principalele obiective după Congresul PNL de la Romexpo, pentru ca o criză politică dintr-un partid să nu devină una națională.

Garantul stabilității și al continuării guvernării este chiar președintele Klaus Iohannis, cel care a asumat susținerea pentru candidatul Florin Cîțu.

Lupta pentru funcția de președinte PNL se dă între Ludovic Orban, președintele în funcție, și premierul Florin Cîțu. Primul are o experiență de aproape 30 de ani în partid, este un bun cunoscător al bazei PNL, în timp ce prim-ministrul este de doar cinci ani în partid, având nevoie de o derogare pentru a putea candida. Un suflu nou, așa cum se autocaracterizează.

Profilul politic arată un personaj din vechea gardă (58 de ani), bun negociator, dar părăsit de liderii cu notorietate din partid, în timp ce premierul (49 de ani) s-a înconjurat de aura că este favoritul președintelui Iohannis și beneficiază de sprijinul majorității liderilor de organizații.

A fost cea mai urâtă campanie din istoria PNL, cu dezvăluiri despre trecutul premierului, cu bani guvernamentali folosiți în scop politic și multe acuze între tabere.

Cine susține cele două moțiuni, avantajul lui Cîțu

Moțiunea propusă de Ludovic Orban este intitulată „Forța Dreptei”, în timp ce Florin Cîțu propune „România Liberală”. Organizațiile județene aveau posibilitatea să voteze o moțiune, pe ambele sau niciuna.

Conducerile a douăzeci de organizații au votat moțiunea prezentată de președintele PNL: Alba, Argeș, Bihor, Bistrița Năsăud, Brăila, Covasna, Harghita, Iași, Vrancea, Brașov, Vâlcea, Dâmbovița, Caraș Severin, Tulcea, Giurgiu, Arad, Sectoarele 1, 3 și 5 și Diaspora.

Moțiunea lui Florin Cîțu a primit sprijinul a 40 de organizații județene: Arad, Alba, Bihor, Brăila, Covasna, Caraș Severin, Giurgiu, Harghita, Vâlcea, Sector 1, Iași, Tulcea (12 organizații care au susținut și moțiunea lui Ludovic Orban), Botoșani, Bacău, Buzău, Cluj, Constanța, Călărași, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Ialomița, Mureș, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Suceava, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Timiș, Teleorman, Vaslui, Sector 2, 4, 6 ( 28 de organizații au votat exclusiv moțiunea lui Florin Cîțu).

Numărul delegaților la Congres este de 5.000 de persoane, iar votul din teritoriu arată un avantaj consistent pentru Florin Cîțu în a câștiga funcția de președinte PNL.

Scenarii pentru guvernare: pe ce mizează Cîțu și Orban

Premierul Cîțu și președintele PNL, Ludovic Orban, promit delegaților la Congres continuarea guvernării. Continuarea accesului la resurse, putere și funcții.

Florin Cîțu are un mare avantaj: de partea sa este președintele Klaus Iohannis, de a cărui putere depinde viitorul nume de premier, în cazul în care actualul este dărâmat la o moțiune de cenzură. Este principalul atu în convingerea delegaților. Punctul slab îl reprezintă pierderea susținerii din partea USR PLUS și ruperea punților de dialog. Compromisul îl poate reprezenta colaborarea pe sub masă cu PSD, care să susțină un guvern minoritar PNL.

Ludovic Orban poate reprezenta garanția refacerii Coaliției cu USR PLUS, dar nu poate garanta colaborarea cu președintele Klaus Iohannis. Opozant al PSD, Ludovic Orban dorește schimbarea din funcția de premier a lui Florin Cîțu și resetarea guvernării.

Actualul președinte al PNL a promis că își da demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților dacă pierde bătălia de la Congres. Florin Cîțu acceptă demisia lui Orban, dar nu joacă cu propria demisie pe masă.

Cel mai important jucător al Congresului: Klaus Iohannis

Guvernarea pentru PNL este în mâinile președintelui. Congresul se poate defini drept lupta între Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis, cu Florin Cîțu ca interfață. Este un război declanșat după alegerile parlamentare și care are două componente: de putere și ideologie.

PNL-ul condus de Ludovic Orban înseamnă diminuarea influenței președintelui asupra partidului. Un lucru pe care Klaus Iohannis nu și-l dorește, implicarea sa fiind una directă în ultimele zece luni. Candidatura lui Florin Cîțu pentru funcția de președinte PNL este rezultatul unei dorințe a președintelui Iohannis.

De la New York, în ultimul mesaj înainte de Congres, șeful statului a renunțat la orice formă de diplomație și a oferit cel mai explicit mesaj pentru susținerea lui Florin Cîțu. Premierul a ascultat dorințele președintelui, a acționat la îndemnurile acestuia și s-a lăudat cu un parteneriat pe termen lung care vizează și alegerile prezidențiale din 2024.

Ludovic Orban a acționat cu diplomație, nu a intrat într-un război deschis cu președintele, de teamă să nu sperie delegații, dar nu mai are vreo legătură de prietenie cu Palatul Cotroceni.

Delegații vor trebui să aleagă calea de urmat pentru PNL: dacă rămâne un partid sub umbrela președintelui Iohannis sau acționează pe cont propriu.

Președintele a ținut să fie prezent la evenimentul de la Romexpo și va avea și un discurs. Sub patronajul președintelui, guvernul minoritar poate să aibă succes.

Klaus Iohannis insistă ca partidul să rămână pe o linie progresistă europeană și să nu se afunde într-o linie conservatoare, apropiată de Biserică. Ca toți ceilalți președinți, implicarea sa în lupta internă din PNL nu a fost pe canale oficiale, dar discuțiile cu liderii județeni au fost numeroase.

Legalitatea Congresului: într-un București roșu, 5.000 de oameni într-o sală

Europa Liberă a dezvăluit că prezența celor 5.000 de persoane la Congresul PNL a fost posibilă după aprobări primite de la Raed Arafat, conducătorul Departamentului pentru Situații de Urgență.

Tehnic, pavilionul de la Romexpo are o capacitate de peste 15.000 de mp, dar poate asigura prezența a cel mult 10.000 de persoane în picioare și 6.000 de persoane pe scaune. În condițiile în care s-ar aplica prevederile din Hotărârea de Guvern care permite accesul la 50% din capacitatea unei săli, se pune problema la ce se raportează PNL: la numărul de persoane în picioare sau pe scaune.

PSD a sesizat 7 instituții ale statului privind organizarea Congresului ilegal al PNL: Prefectura Capitalei, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției, Direcția Generală a Poliției Municipiului București, Poliția Locală a Municipiului București, Poliția Locală a Sectorului 1. Congresul PSD s-a desfășurat, anul trecut, în varianta online.

PSD solicită instituțiilor sesizate să ia „toate măsurile necesare pentru prevenirea și împiedicarea comiterii unei astfel de infracțiuni, inclusiv prin sancționarea și dispersarea celor care vor încerca să participe la această întrunire eminamente politică”.

Cum se va vota. Posibile conflicte în momentul votului

Congresul de la Romexpo începe la ora 11, iar primii vor lua cuvântul invitații printre care și președintele Klaus Iohannis. După prezentarea rapoartelor de activitate, se vor prezenta cele două moțiuni în cadrul Congresului.

Fiecare candidat a primit câte 20 de minute, iar alți cinci susținători vor susține discursuri de câte cinci minute fiecare.

Votul va începe după aproximativ 3 ore de la startul Congresului. Vor exista 48 de secretariate, câte unul pentru fiecare organizație județeană în momentul votului.

Ludovic Orban a declarat că speră să nu se ajungă la lupte corp la corp în momentul votului, iar votul să fie lăsat liber, să nu fie controlat de președinții de organizații județene.

Ambele tabere au dat mesaje în care își proclamă victoria înainte de Congres, avansând un număr de voturi care să le arate sprijinul delegaților.