Congresul SUA aprobă 200 de milioane de dolari pentru securitatea statelor baltice, pe fondul activităților ruse pe flancul estic al NATO

Congresul Statelor Unite a aprobat 200 de milioane de dolari în asistență de securitate pentru statele baltice, pe fondul intensificării activității ruse de-a lungul flancului estic al NATO.

Finanțarea asigură continuarea sprijinului SUA pentru Estonia, Letonia și Lituania în cadrul Inițiativei de Securitate Baltică (BSI).

Pachetul de apărare în valoare totală de aproape 840 de miliarde de dolari, semnat de președintele Donald Trump pe 3 februarie, prevede finanțarea în domeniul securității cu cele trei state baltice, în ciuda unor tentative anterioare ale Pentagonului de a o elimina.

O sumă suplimentară de 10 milioane de dolari a fost alocată Estoniei prin programul de Finanțare Militară Externă.

Tallinn a folosit anterior acest program pentru a achiziționa muniție HIMARS, rachete Javelin și obuze de artilerie de calibru mare.

„Acest lucru este excelent pentru descurajarea în sprijinul aliaților noștri baltici”, a declarat pentru RFE/RL congresmanul republican Don Bacon, general de brigadă în rezervă al Forțelor Aeriene și copreședinte al Grupului parlamentar baltic din Camera Reprezentanților.

El a adăugat că subiectul a devenit o prioritate după ce Departamentul Apărării a semnalat intenția de a retrage finanțarea programului.

„Congresul este angajat față de o alianță NATO puternică și știm că este nevoie de un accent suplimentar în ceea ce privește statele baltice”, a spus el, adăugând că istoria arată pericolele retragerii din angajamentul global.

„Majoritatea membrilor Congresului sunt angajați față de NATO și știu că avem nevoie de prieteni pentru a contracara China, Rusia și Iranul. Nu putem face asta singuri. America singură este o Americă mai slabă”, a spus Bacon.

Îți mai recomandăm Lituania l-a convocat pe șeful reprezentanței diplomatice a Rusiei după incursiunea a două avioane miliare în spațiului aerian al țării

Cele trei țări baltice, toate membre NATO și susținătoare ferme ale Ucrainei, au înregistrat în ultimele luni încălcări ale teritoriului lor de către avioane sau drone rusești.

În septembrie, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei pe care l-au survolat timp de aproximativ 12 minute.

Incidentul a determinat Tallinnul să solicite o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU și activarea Articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede consultări între aliați în cazul unei amenințări la adresa unuia dintre membri.

Don Bacon a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care durează de aproape patru ani, reprezintă o amenințare dincolo de granițele Ucrainei. El a spus că rezultatul conflictului, cel mai mare și mai sângeros din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, va modela direct mediul de securitate pentru statele baltice și alți vecini vulnerabili.

„Dacă Ucraina cade”, a spus el, „ar trebui să știm cu certitudine că Moldova va fi următoarea”, urmată de o presiune tot mai mare asupra statelor baltice și Georgiei din Caucaz.

„Nu ar trebui să fim neutri”, a spus Bacon. „Ar trebui să fim de partea libertății și împotriva unui dictator bătăuș”.

„O decizie foarte politică”

Pentru liderii baltici, votul din Congres care aprobă finanțarea este mai mult decât o simplă decizie bugetară.

Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a spus pentru RFE/RL, în timpul unei vizite la Washington pe 4 februarie, că regiunea baltică se confruntă inclusiv cu operațiuni hibride ale Rusiei și Belarusului.

Budrys a mai spus că „decizia este foarte politică în esența ei” și e o dovadă a legăturilor transatlantice puternice și a angajamentelor baltice de a investi în capacități de apărare fabricate în SUA.

Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, spune că regiunea baltică se confruntă inclusiv cu operațiuni hibride ale Rusiei și Belarusului.

Ministrul a mai spus că Lituania și vecinii săi acumulează experiență în contracararea tacticilor care variază de la războiul cibernetic și informațional până la instrumentalizarea migrației și acțiuni de perturbare a aviației civile.

„Ar trebui să ne așteptăm că acestea vor apărea sub forme noi mâine sau poimâine”, a avertizat el, descriind presiunea hibridă ca o caracteristică persistentă a noii realități de securitate cu care se confruntă Occidentul.

Semnal bipartizan

Kristen Taylor, director asociat al Inițiativei pentru Securitate Transatlantică a Atlantic Council, a declarat pentru RFE/RL că legislația vine într-un moment de urgență sporită, pe măsură ce activitatea Rusiei de-a lungul flancului estic al NATO se intensifică.

„Această finanțare este concepută pentru a sprijini eforturile de interoperabilitate și pentru a consolida capacitățile militare ale aliaților baltici”, spune Taylor.

Mai important, a adăugat ea, măsura oferă un motiv de încredere aliaților care au devenit neliniștiți în privința angajamentului Washingtonului față de partenerii săi europeni.

Legea alocărilor pentru apărare a fost adoptată de Camera Reprezentanților cu o majoritate extrem de strânsă, 217–214, și a trecut de Senat cu un vot mai confortabil, 71–29, înainte de a fi promulgată de președintele Donald Trump.

Îți mai recomandăm Santinela Estică împotriva dronelor rusești. În ce constă noua operațiune NATO

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.