Proiectul este în dezbatere publică din 10 mai, termenul pentru trimiterea de sugestii fiind depășit de trei săptămâni. Inițiativa legislativă a primit puncte de vedere de la ministerul Justiției și de la Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONCSB).
Legea a fost inițiată cu scopul de a pune în practică o directivă europeană din 2019, termenul de transpunere fiind în august anul acesta. În baza acestei legi, procurorii ar putea avea acces direct la registrul conturilor bancare, plus informații de la ONCSB.
Registrul păstrat de ANAF
În acest moment, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) organizează și operaționalizează Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN.
Conform proiectului de lege, Poliția Română, Poliția de Frontieră, Direcția Generală Anticorupție, Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție, DIICOT, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și Agentia Natională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) ar fi instituțiile competente să acceseze și să consulte registrul, respectiv să solicite și să primească informații financiare sau analize financiare.
Proiectul de lege care ar trebui adoptat până în luna august
Proiectul de lege mai prevede că datele de identificare ale celor care consultă registrul sunt gestionate de ANAF.
Specialiștii stau degeaba
Procurorii DNA și specialiștii financiari transferați de la ANAF nu mai au din 2015 acces direct la bazele de date ale Fiscului, în ciuda promisiunilor că această problemă se va rezolva rapid.
„Au transferat câteva zeci de specialiști la Parchetul General (PG). De când sunt plătiți de parchet, ANAF le-a restricționat accesul la bazele de date. Acum aceștia stau degeaba”, ne-a declarat un procuror din PG.
De acest lucru s-a plâns și procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Crin Bologa. „Există unele instituții care au acces la bazele de date ale ANAF, dar nu și DNA. Proiectul de lege e blocat pe undeva. Pentru fiecare interogare trebuie să obținem autorizație de la instanța de judecată pentru a accesa aceste date”, a declarat Crin Bologa în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Expert Forum, cu tema „Disimularea produsului infracţiunii - o provocare în recuperarea prejudiciilor cauzate de infracţiuni".
Lege ținută la sertar
Europa Liberă a arătat că procurorii au nevoie de cereri punctuale pentru a primi informații din baza de date a ANAF pentru a proba evazioniștii.
Din decembrie anul trecut nu s-a schimbat nimic în această relație. Directiva europeană care obligă România să adopte această lege este un prim pas în normalizarea colaborării ANAF – DNA. Având în vedere că legea s-a blocat la direcția juridică a MAI, șansele de a fi adoptată de Parlament până în august sunt aproape nule.
Pași în combaterea evaziunii fiscale se fac, doar că trebuie voință politică. Marți a trecut de Parlament proiectul privind combaterea fraudei prin mijloace electronice. Fără voturi contra și fară abțineri, a fost modificată și completată legea privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar.
Am solicitat un punct de vedere ministerului de Interne pentru a explica motivele întârzierii avizării acestui proiect de lege. „Ministerul Afacerilor Interne este direct interesat de promovarea unui asemenea act legislativ, procedură ce presupune respectarea etapelor și a prevederilor legale prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Astfel, proiectul Legii privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni, a fost publicat în transparență decizională pe site-ul MAI în data de 10 mai. În prezent, acesta se află în etapa definitivării la nivelul Ministerului Afacerilor Interne urmare a unor propuneri și observații comunicate de instituțiile interesate, în marja consultării preliminare interinstituționale. După parcurgerea acestei etape, proiectul de act normativ se transmite spre avizare instituțiilor interesate, precum și spre aprobare la nivelul Guvernului, iar ulterior acesta va parcurge procedura parlamentară specifică”, se arată în răspunsul MAI.