În plină controversă despre demiterea lui Meleșcanu și dosarul DNA, explicația MAE: oamenii au fost aduși la vot cu autocarele

MAE susţine că printre factorii care au dus la cozile formate la votul la europarlamentare se numără suprapunerea referendumului cu europarlamentare şi ”acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu 5-6 autocare”.

Într-un raport care i-a fos trimis Vioricăi Dăncilă, prezentat de Mediafax, Ministerul de Externe declară că și-a făcut treaba, însă factori din afară ar fi împiedicat votul.

Coadă la vot în Haga- a doua parte

Printre ele, ar fi și vina partidelor că nu și-au trimis reprezentanți la secțiile din străinătate și, astfel, au fost prea puțini organizatori în secții. Nimic despre numărul mic de ștampile sau de multiplicarea secțiilor de vot în același loc, cum s-a întâmplat, de pildă, la alegerile din Turcia pentru disapora din Germania, unde s-a închiriat un teren de fotbal.

MAE spune că, potrivit legii, atribuțiile sale se limitează la „sprijin logistic, cum ar fi: distribuirea buletinele de vot şi a ştampilelor (art. 28 al. 3), completarea listelor pentru biroul de votare în cazul în care unii membri se recuză, cu aprobarea BESVS (art. 30 al. 1), dotarea secţiilor cu mobilă şi cabine de vot (art. 31 al. 10), asigurarea personalului tehnic auxiliar (art. 73 al. 6) şi asigurarea bunei desfăşurări a scrutinului în caz de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală”

MAE mai arată că „a aprobat toate cererile misiunilor de constituire a secţiilor de votare în străinătate, respectiv a propunerilor înaintate de către comunităţile de cetăţeni, totalizând un număr de 441 secţii de votare”.

În comparaţie cu alegerile europarlamentare anterioare, numărul secţiilor a fost dublat, iar în comparaţie cu turul II de la alegerile prezidenţiale din 2014 (unde acuzele au fost în acelaşi sens, conform cărora nu toţi cetăţenii au putut vota), numărul secţiilor a fost dublat (NL, BE, FR), triplat (AT şi UK), în cazul Germaniei, crescut de 5 ori, iar în alte cazuri creşteri substanţiale (IT, ES).

Externele mai susțin că „derularea alegerilor pentru Parlamentul European în paralel cu referendumul a făcut ca de la 2 minute, timpul de vot să crească la 7 minute, având în vedere că trebuiau completate două liste
(scris de mână), înmânarea a 3 buletine (pentru cei care au votat şi la referendum) şi depunerea lor în trei urne diferite.”.

Această explicație a fost respinsă însă de diferite voci din diaspora, care au arătat că procesul în sine de ștampilare a buletinelor a durat mai puțin de două minute. Cozile și de zece ore au făcut ca votul să devină epuizant.

„Din păcate, cu unele excepţii, partidele politice nu şi-au manifestat interesul de a desemna reprezentanţi în comisiile secţiilor de votare, renunţând cu 1-2 zile înainte să participe în comisiile Secţiilor de votare.”, mai justifică MAE dedringolada din ziua votului, soldată cu mii de oameni care au rămas pe dinafara secțiilor de votare.

Și STS este de vină, după opinia celor de la MAE, pentru că „problema nu a constat atât în funcţionarea sistemului, cât în deficienţele antrenate de viteza redusă a Internetului în diferite ţări şi locaţii”.

Un alt factor l-a constituit implicarea unor grupuri de susţinători ai unor anumite formaţiuni politice, deşi prevederile legale nu permit activităţi electorale în ziua votării. Mai mult, au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu 5-6 autocare sau maşini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secţiilor de votare şi după ce au votat şi au creat incidente, până la venirea forţelor de ordine, care au asigurat închiderea secţiei de votare.

Raportul MAE apare pe fondul solicitărilor mai multor partide, inclusiv a unor voci din PSD, care cer demiterea lui Meleșcanu. De asemenea, la DNA se află un dosar în cercetare, unde sunt 42 de plângeri penale, referitoare la obstrucționarea votului.