Ieri, la Bruxelles, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel au anunțat setul de măsuri propuse de către Comisie și Consiliu pentru a sprijini redresarea economică după pandemie.
Am rezumat ieri, de îndată, planurile Comisiei, dar este iluzoriu în stadiul actual a imagina o coordonare la nivel european a ridicării restricțiilor. Unele ţări membre, printre care Austria, Danemarca şi Cehia, au început deja să ridice anumite restricţii. În Austria au fost deschise magazinele mici, iar în Danemarca, școlile. Asta în condițiile în care în Franța Emmanuel Macron tocmai a anunțat prelungirea cu o lună a carantinei stricte și, de asemenea, o prelungire până în mai a fost anunțată ieri și în Belgia.
“Corbonavirus” și „corbii” în Franța
Săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné are (numai în ediția pe hârtie) un comentariu în prima pagină despre revenirea „corbilor” în Franța, în aceste condiții de carantină strictă prelungite luni de Macron, în care mulți au început să-și denunțe vecinii, la poliție, pentru nerespectarea regulilor carantinei. „Corbii” („les corbeaux”) în Franța ocupată de naziști în al Doilea Război Mondial, erau acei oameni care își denunțau vecinii, mai ales dacă aceștia erau evrei ascunși.
Cum o scrie Le Canard, și atunci, ca și acum, argumentația morală era aceeași: respectarea legilor, salubritatea, interesul general. La fel și astăzi, constată Le Canard, cei cu mască îi toarnă pe cei cu fața descoperită, iar la Paris primăria sectorului (arrondissement) XX a adresat o circulară locuitorilor cerându-le să înceteze „semnalările” telefonice, întrucât numărul special al poliței e saturat în permanență.
Din același registru, pe fundal de posibilă penurie alimentară, Franța mai are, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și imediat după aceea, amintirea acelor B.O.F. (acronim de la beurre-oeufs-fromage), speculanții care vindeau la negru produsele alimentare de primă necesitate, precum în România ultimilor ani ai lui Ceaușescu.
Peste Mânecă, la Londra, The Guardian constată că guvernul britanic nu are în realitate nici un fel de plan concret pentru ieșirea din carantină. La fel, până și The Telegraph, ziarul care l-a sprijinit întotdeauna pe Boris Johnson, și în care acesta chiar publică regulat comentarii, scrie că grupul de experți care trebuie să determine procedura ieșirii din izolare și carantină (lockdown) se reunește în secret, nu are niciun economist printre cei care îl alcătuiesc și nu discută despre costul măsurilor propuse.
Acești experți, reuniți în cadrul grupului intitulat Scientific Advisory Group on Emergencies(Sage), se vor reuni din nou chiar astăzi pentru a decide ce alte instrucțiuni să adreseze guvernului, în absența lui Boris Johnson, aflat în convalescență.
Roberto Saviano și eșecul Lombardiei
În Italia, La Repubblica traduce și publică textul pe care scriitorul și jurnalistul anti-mafia Roberto Saviano l-a publicat în Le Monde, în Franța, text care atrăsese mânia liderului Ligii și șef al opoziției de dreapta Matteo Salvini.
Saviano, care trăiește în ascuns, având o recompensă pe capul său din partea mafiei, scrie că de vină în bună parte pentru catastrofa sanitară din nord, din Lombardia, este amestecul sistemelor de sănătate public-privat și faptul că importanța economiei a primat asupra vieții oamenilor.
În sistemul italian, chestiunile sanitare nu sunt centralizate, iar acolo regiunile au competențe depline. Lombardia este nu doar cea mai bogată regiune a Italiei, dar și cea în care sectorul privat în sănătate joacă cel mai mare rol. La putere în ultimele două decenii, scrie Saviani, formațiunile de centru-dreapta din Lombardia au încurajat masiv sectorul privat în serviciile medicale.
Lombardia e fieful lui Silvio Berlusconi și al lui Roberto Formigoni, condamnat definitiv la 5 ani și 10 luni închisoare pentru corupție, în special în domeniul sănătății. Lа asta se adaugă fenomenul pur italian al prezenței și influenței mafiilor în sănătate, a celor venite din sud, Camorra și 'Ndrangheta, despre care am mai scris aici.
Paradoxul Lombardiei, scrie Saviano, a fost că vigoarea sa economică a făcut-o să întrețină și relații foarte strânse cu China. Apoi, statul central și autoritățile locale și-au trecut unul altuia, multă vreme decizia de a închide totul pentru a opri epidemia. Interesele economice, combinate cu cele ale mafiei, au făcut să se tărăgăneze și să se piardă un timp prețios.
Primarii locali au pus de la început pe primul loc importanța menținerii funcționării economiei.
În urma acestei tribune din Le Monde, șeful Ligii, formațiunea de dreapta care conduce Lombardia, fostul ministru de interne Matteo Salvini, l-a numit pe Saviano un "nerușinat"("senza vergogna").
Dar și în Franța, Le Monde la rândul său a explicat pentru ce sistemul medical privat local a fost depășit în criza de coronavirus.
Și în Germania există diferențe între măsurile luate și aplicate de Bundesländer, dar regulile generale, federale, care tocmai au fost din nou precizate, se aplică peste tot, iar la München Süddeutsche Zeitung le precizează astăzi: masca e recomandată cu urgență peste tot, școlile vor fi deschise treptat, iar adunările rămân interzise până în septembrie.
În Spania, El Pais prezintă un nou studiu care spune că vara nu va învinge virusul, că într-adevăr căldura îi încetinește propagarea, dar că nu este suficientă pentru a-l opri; iar la Moscova KommersantЪ are vorbe de dojană pentru neimplicarea lui Putin în dezastrul din transporturile capitalei, unde noul tip de permis de părăsire a locuinței, pentru muncă sau îngrijire medicală, a creat haos la punctele de control din metrou, producând exact genul de adunări masive de oameni pe care era presupus a-l evita.
Köpskam, iar moartea vine odată cu soldurile
În sfârșit, în Suedia, Dagbladet anunță astăzi moartea de coronavirus a jurnalistului și prezentatorului vedetă Adam Alsing, la numai 51 de ani. A fost unul dintre cei care au popularizat termenul de köpskam.
Köpskam este, în suedeză, rușinea de a cumpăra lucruri scumpe (și poate inutile) cum ar fi hainele la modă. Vine de la rădăcina köp-, a cumpăra, și skam (rușine, ca englezescul shame). E construit pe modelul neologismului ecologist suedez 'flygskam', rușinea de a zbura (cu avionul), pentru că zburând se poluează planeta. Aceasta este ideologia suedeză a cărei cea mai cunoscută figură este Greta Thunberg. Le Temps, în Elveția, a avut recent un articol amuzant despre aceste inovații lexixcale suedeze foarte moralizatoare.
Și, rămânând în domeniul ecologiei, Le Monde constata revenirea în forță a plasticului de folosință unică, acum că totul trebuie aruncat, sterilizat sau distrus după ce este atins. Nici un fel de stări sufletești sau köpskam inutil acolo.