Directoarea German Marshall Fund, Alina Achim Inayeh, vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre felul în care se reconfigurează lumea în perioada pandemiei de coronavirus: ce câștigă Rusia, ce fac Statele Unite, cum se reabilitează China.
Europa Liberă: Care ar fi primele efecte ale pandemiei asupra geopoliticii? Se văd deja unele reașezări.
Alina Achim Inayeh: „Se văd unele așezări care sunt mai degrabă niște reacții pe termen scurt. Cred că vedem un răspuns pe termen lung sau chiar dacă vedem nu-l considerăm ca fiind unul pe termen lung. Reacții pe termen scurt sunt, grosso modo vorbind, o realiniere a Statelor Unite și a Europei împreună împotriva Chinei, ca să țină piept mai degrabă propagandei chineze, ca să fiu mai explicită, fiindcă nu este vorba de nimic altceva cel puțin deocamdată. Și aici lucrurile sunt interesante din trei motive: (i)în primul rând, este o reunire tranzacționată pe termen scurt, dar totuși o reunire a intereselor SUA și Europei vizavi de China și (ii) în al doilea rând, este vorba despre o poziție foarte clară, fără echivoc și destul de fermă a Uniunii Europene față de China, ceea ce până acum UE nu a avut. Deocamdată ne referim la propaganda chineză, ne referim la lucruri soft, dar este, repet, transnațională această realiniere, dar mie mi se pare foarte interesantă. Și aici aș identifica un trend pe termen lung, pentru că este un trend care continuă, nu e nimic nou, el doar devine mai vizibil acuma: este împrejmuirea, dacă vreți, a Rusiei în a-și propaga imaginea și umbra peste toată Europa. Propaganda rusească este foarte folosită în aceste zile, ca întotdeauna, de altfel, în ultimii ani, dar acum parcă s-a intensificat sau cel puțin, fiind mai focalizată, se vede mai bine. Iar la umbra a ceea ce se întâmplă, la umbra crizei coronavirusului și dincolo de propaganda pe care o face ca să revulnerabilizeze și mai tare Vestul în fața acestei crize, Rusia își vede liniștită de interesele ei în vecinătate: dacă te uiți la ceea ce se întâmplă în Ucraina unde nimeni nu mai are niciun fel de atenție, Rusia continuă să împingă, să pună presiuni pentru un fel de autonomie a Donbas-ului. Președintele ucrainean, Zelenscky, se pregătește să semneze un decret în acest sens. Nu e clar ce-ar urma să prevadă decretul dincolo de autonomie, dar ideea este că Rusia își urmează interesele absolut neabătută.
(iii) În al treilea rând, eu sper ca este o reacție pe termen scurt. Alți analiști, mai puțin optimiști decât mine, consideră că ceea ce a început acum în jurul nostru va continua și că va fi pe termen lung fenomenul revenirii la o Europă a națiunilor. Totul redevine la nivel național, redevine important și controlabil la nivel național și organismele europene, nu vreau să spun anihilate, dar sunt mult mai puțin relevante decât acum o lună sau două înainte să înceapă criza. Eu cred că acest lucru se va schimba odată ce criza va trece, dar asta depinde și de cum se joacă politic politica și politicile la nivel național, pentru că pe fondul acesta de naționalizare, de revenire la interesele naționale și controlul atât la nivel național, pe acest fond, deci, naționalismul și populismul pot foarte ușor să înflorească și exact acest lucru se întâmplă. Or dacă aceste curente și aceste mișcări politice prind și mai multă rigoare decât au avut până acum s-ar putea ca acest trend să fie foarte greu de întors”.
Europa Liberă: Pe de altă parte, sunt experți care văd în intervenția Chinei și Rusiei pe frontul coronavirusului din statele occidentale, mai ales în Italia, o formulă ușor agresivă din partea lor, dar și o incapacitate a Occidentului de a răspunde pandemiei. Cum vedeți situația?
Alina Achim Inayeh: „Nu știu în ce măsură este incapacitatea Occidentului de a răspunde pandemiei, în fond, este este o criză cu care omenirea până acum nu s-a mai confruntat, iar din pricina rețelelor sociale, lucrurile sunt cu atât mai complicate. Nu știu dacă este neapărat o incapacitate, cât o o viteză de reacție ușor încetinită de prima stare de șoc, prima stare de confuzie- ce facem acuma cu toată această poveste care ne-a picat în brațe. Eu cred că, până la urmă, Occidentul își revine, că va ieși din această criză. Eu nu văd niciun fel de agresivitate în ceea ce vine dinspre China, eu văd mai degrabă o perdea de fum astfel încât să nu se mai discute despre începutul crizei, despre cine poartă responsabilitatea globalizării virusului, ca să zic așa, mai degrabă un fel de o autoapărare, decât agresivitate. Că ar putea să se transforme într adevăr în agresivitate pe măsură ce Occidentul alege să răspundă acestei acestei acestei reacții, este altceva. Deocamdată mi se pare că China nu face decât să se acopere, ca să nu fie arătată cu degetul”.
Agresivitate mi se pare din partea Rusiei, care profită de toată această degringoladă ca să și urmeze interesul: informațional și interesul geopolitic în imediata ei apropiere”
.
Europa Liberă: Pe acest fond al diluării UE, despre care vorbesc tot mai mulți specialiști, cum se vede viitoarea poziționare a României, la marginea lumii Occidentale și pe coasta Mării Negre?
Alina Achim Inayeh: „Această diluare nu este neapărat legată de Uniunea Europeană, cât de anumite mecanisme europene. Eu cred că e un fenomen pe termen scurt: s-ar putea să fie pur și simplu viziunea optimistă asupra asupra acestei evoluții. Deci, cred că atunci când criza va trece, încet, încet se va reveni la aceste mecanisme și explicația este foarte simplă: este absolut normal acum ca toate statele să se concentreze asupra rezolvării crizei în propriile lor frontiere și la nivelul propriei economii. Dar odată ce acest stadiu al crizei va fi depășit, Uniunea Europeană va avea din nou nevoie să fie o economie puternică, altfel nu va putea intra în competiția globală, nu va putea reintra în competiție cu economia chineză, cu economia americană și așa mai departe. Sigur că toate vor fi slăbite după povestea cu coronavirusul, dar competiția globală va continua, eu nu cred că acesta este sfârșitul globalizării, nu are cum să fie sfârșitul globalizării, pur și simplu pentru că toate mecanismele pe care s-au construit în ultimii zeci de ani mecanismele economice sunt în continuare foarte puternice la nivel global. Aceste lanțuri nu se vor distruge în urma acestei acestei crize. Deci, da , este o diluare vor fi câteva luni, în care toți ne vom uita la propriile noastre țări și propriile noastre economii, și mecanismele europene sunt mai relaxate, dar după aceea se va reveni într o formulă oarecare la o Uniune cel puțin așa cum era la începutul crizei”.
Europa Liberă: Unii analiști susțin că pandemia pare să amplifice instinctul președintelui american Trump spre izolare, sugerând cumva că Washingtonul nu va putea avea un rol global și nu va putea conduce acest răspuns împotriva cronavirusului în condițiile actuale și că, la fel cum Marea Britanie a pierdut imaginea de putere globală după criza Suezului, la fel și Statele Unite ar putea să piardă poziția de jandarm al lumii.
Alina Achim Inayeh: „E poziție pe care SUA încearcă să o diminueze în ultimii cel puțin zece ani sub diverse forme și în diverse formule, adică, Statele Unite nu mai sunt liderul global cu care eram noi obișnuiți și pe care probabil că am dorit să îl vedem în continuare. Deci, este urmarea unei tendințe mai vechi, care nu a apărut acum cu coronavirusul. Ce va face Trump este foarte greu de spus. Sigur, că instinctul lui, ca de altfel și instinctele altor state europene, este de a-și izola și economia, și populația. Și probabil că va dori să păstreze această tendință de izolare, dar într-un fel absolut nebunesc. S-ar putea ca prin ceea ce declară în ultimele două zile că va face, s-ar putea ca de acolo să vină de fapt un nou răspuns în fața crizei. Trump a verbalizat, astfel, dilema liderului occidental: salvăm economia sau salvăm populația. Pentru că, la un moment dat, aici trebuie să fie un schimb, care deocamdată încă nu a ajuns la apogeu, dar pe măsură ce carantina este menținută, iar economiile sunt suspendate, această tensiune va fi din ce în ce mai evidentă și liderii își vor pune din ce în ce mai des această întrebare: sacrificăm economia sau sacrificăm bătrânii, ca să zic așa foarte cinic. Iată că Trump, și aceste lucru mi se pare absolut interesant, în felul lui a fost primul lider care a verbalizat acest lucru. Nu știm ce va face Trump. Niciodată nu știi ce o să facă, dar eu cred că după ce va urma acest instincte de izolare, care îl ajută și la câștigarea alegerilor, nu va avea altceva de făcut decât să iasă din această izolare și să intre în niște relații oarecum normale, atât de normale cât se poate sub administrația lui, atât cu UE, cât și cu restul lumii”.
Europa Liberă: Într-o ipoteză a retragerii Statelor Unite din ecuația globală, de lider al lumii, România ce face aici la Marea Neagră, având Rusia în coastă?
Alina Achim Inayeh: „Statele Unite nu își mai doresc să aibă un rol de lider mondial, s-au retras din acest rol cât de mult au putut și cât de mult le-au permis interesele lor strategice. Eu cred că vizavi de Rusia, Statele Unite continuă să aibă interese strategice. De aceea cred că interesele lor în a ține Rusia sub control nu o să nu dispară. Adică, eu nu cred în faptul că SUA, dacă nu mai este este jandarmul mondial, se reflectă neapărat în abandonarea pozițiilor din România, de pe întreg flancul estic, deoarece nu vorbim numai de România. Este un alt nivel de interes strategic decât interesul strategic pe care l-au avut, până acum câțiva ani, in Orientul Mijlociu. Eu nu cred că România este în pericol din acest punct de vedere”.
Europa Liberă: Statele Unite în Orientul Mijlociu câștigă o poziție, așa cum ați spus mai devreme, importanță din punct de vedere comercial, energetic, dar ce mai câștigă din flancul estic?
Alina Achim Inayeh: „Cred că în continuare Statele Unite au interesul de a arăta Rusiei că sunt puternice, că o țin sub control, că Rusia nu poate să facă orice vrea dincolo de imediata ei vecinătate, deoarece în Ucraina povestea este cu totul alta, tocmai pentru a putea să o țină, dacă vreți, sub oarecare control, sau să se mențină pe o poziție de negociere când este vorba de interese economice și interese energetice. Interesele energetice nu dispar, ele rămân, iar Statele Unite au interesul, în continuare, de a deveni și a rămâne exportator de gaze,petrol și gaze de șist, iar pentru asta au nevoie de negocieri și de jocuri de putere cu Rusia, ori ceea ce se întâmplă pe flancul estic, și implicarea SUA pe flancul estic, face parte din acest joc mai mare pe care îl au cu Rusia”.
Europa Liberă: Și Ucraina va fi sacrificată ?
Alina Achim Inayeh: „Se pare că spre acest lucru ne îndreptăm, fie că alegem să nu vedem, acest lucru se întâmplă, fie că este o alegere tactică în care aceasta este o înțelegere pe care noi o facem, iar prin noi nu mă refer la România, care este făcută cu Rusia în schimbul prețului la energie”.
Europa Liberă: Deci un troc al Occidentului cu Rusia ?
Alina Achim Inayeh: „Da, este acea înțelegere despre care se tot vorbește, sau poate fi, încă nu este bătută în cuie, încă nu este ștampilată și parafată, dar poate fi acea înțelegere de care românii s-au temut încă din 2014. Și tot ce putem face, sau ar trebui să facem, desi poate fi cinic, dar geopolitica este cinică, este să limităm acest troc și această înțelegere la Ucraina, să nu ajungă și la Moldova.”