CORONAVIRUS: De ce în epidemia SARS, în 2003, au murit mult mai puțini oameni

În 2003, a pornit din China, o altă epidemie declanșată de un nou coronavirus- SARS, care a ucis una din 10 persoane infectate. Apoi, în opt luni de la depistarea sa, virusul care a declanșat epidemia, aparent a dispărut. RFE / RL a întrebat unul dintre principalii virusologi din lume de ce.

Paramedicii se îndreaptă către un bărbat suspect de sindrom respirator acut sever (SARS) după ce acesta s-a prăbușit, în Wuhan, China.

În 29 aprilie 2003, când această fotografie a fost făcută, lumea era în mijlocul a ceea ce amenința să devină prima pandemie a secolului XXI. SARS a apărut din cauza unui nou coronavirus misterios, care a ucis aproximativ 10 la sută dintre persoanele pe care le-a infectat, mai ales ca urmare a faptului că plămânii pacienților erau plini de lichid.

Civete de palmier (pisica indoneziană) vândute pentru carne într-o piață din Guangzhou, în sudul Chinei.

La sfârșitul anului 2002, SARS și-a început răspândirea mortală după ce un coronavirus despre care se crede că a prosperat în lilieci, a infectat o civetă de palmier, care la rândul ei a transmis virusul la om. Virusurile pot fi transmise de la animale la oameni prin inhalarea respirației unui animal, consumul de alimente contaminate cu fecalele animalelor sau schimbul de lichide corporale - așa cum s-ar putea întâmpla atunci când un măcelar lucrează cu o tăietură minoră la deget.

Un liliac potcoavă. Coronavirusul SARS ar putea proveni de la această această specie de lilieci înainte de a face trecerea la civeta de palmier, apoi la pacientul zero.

Astfel de infecții între specii sunt obișnuite, însă coronavirusul care a infectat pacientul zero în 2002 a dezvoltat un truc care putea provoca un rău global: capacitatea de a fi transmis ușor de către oameni.

Gardienii se grăbesc să oprească fotografierea unui spital din Beijing, în aprilie 2003.

În timp ce zeci, apoi sute de persoane din China au fost lovite de noua boală înfricoșătoare, Partidul Comunist Chinez a început mușamalizarea crizei într-un mod asemănător cu ceea ce s-a întâmplat la Cernobîl. Medicii au fost forțați să nu vorbească, iar călătoriile au continuat fără a fi luate măsuri de reducere a contaminării.

Hotelul Metropol din Hong Kong, locul de unde a început răspândirea globală a SARS.

În 21 februarie 2003, medicul chinez Liu Jianlun, care tratase în secret, în Guangdong, pacienții bolnavi de ceea ce avea să devină cunoscut ca SARS, a călătorit la Hong Kong pentru a participa la o nuntă.

La scurt timp după ce s-a cazat, într-o cameră de la etajul 9 al hotelului, febra lui Liu s-a agravat. Când s-a internat la spitalul din apropiere, cu simptome avansate ale infectării cu noul virus, mai mulți turiști care stăteau la Metropol fuseseră infectați, posibil ca urmare a faptului că Liu a vomitat pe un coridor. El a murit pe 4 martie după ce a spus medicilor că a avut de-a face cu ciudatul focar viral din China continentală.

O femeie plânge la înmormântarea unui lucrător în sistemul sanitar din Hong Kong, care a contractat SARS și a murit în mai 2003, după ce virusul s-a răspândit de la Hotelul Metropol la mai multe spitale din oraș.

Autoritățile din Hong Kong s-au mobilizat rapid pentru a încerca limitarea focarului, dar, până să se declanșeze alarma, mai mulți turiști, care erau infectați, au plecat din hotel și au transportat involuntar coronavirusul în țările de origine.

Un bărbat, la intrarea unei clinici pentru pacienții SARS din Toronto, în martie 2003.

O femeie în vârstă a plecat din Hong Kong spre Canada, pe 23 februarie, fiind așteptată de fiul ei la aeroport. În mai puțin de trei săptămâni, amândoi au murit, iar Canada a devenit unul dintre focarele SARS din lume.

Dezinfectarea unui spital în apropiere de Hanoi, Vietnam, în aprilie 2003.

De asemenea, turiștii cazați la hotel, din Vietnam și Singapore, au transportat virusul în țările de origine, provocând noi focare de SARS precum și adoptarea de către aceste state a unor măsuri drastice de izolare socială. Până în iunie 2003, cel puțin 774 de persoane au murit din cauza SARS. Și apoi totul s-a oprit.

Profesorul John Oxford, profesor emerit de virologie la Universitatea din Londra și unul dintre cei mai importanți experți din lume în bolile infecțioase.

Profesorul Oxford a declarat pentru RFE/RL că, într-o mare măsură, hazardul este motivul pentru care focarul de SARS din 2003 s-a soldat cu mai puțin de 1 la sută din decesele focarului de COVID-19 de până acum.

„Cred că cele două virusuri sunt foarte diferite”, a spus Oxford. „Am fost foarte norocoși în acest sens cu SARS în 2003. Nu s-a răspândit la fel de repede precum coronavirusul care a provocat COVID-19.” Și, cu măsuri stricte de contenție, adoptate în majoritatea țărilor în care a apărut, spune el, „până la urmă a rămas fără oameni pe care să-i infecteze, a devenit neputincios”.

Arcul de Triumf din Paris, un oraș cu străzile pustii la 1 aprilie 2020. Actuala pandemie de coronavirus s-a răspândit în întreaga lume, a determinat moartea a peste 90.000 de oameni și a blocat sectoare întregi ale economiei mondiale.

Oxford spune că este dificil de știut de ce coronavirusul responsabil pentru actuala pandemie COVID-19 este capabil să se răspândească atât de ușor: „De ce teckelii (dachshunds) au picioarele scurte, de ce ogarii au picioare lungi? Evoluția. Noul coronavirus s-a dovedit a fi capabil de o răspândire mult mai rapidă, provocând o mulțime de infecții asimptomatice, provocând unele decese și așa mai departe. Are caracteristici diferite. ”

Soldații spanioli dezinfectează o piață, în Pamplona, 8 aprilie 2020.

Un studiu recent sugerează faptul că succesul teribil al noului virus este determinat de abilitatea sa de a trece de la o persoană la alta înainte de manifestarea simptomelor sau, după cum subliniază profesorul Oxford, de la persoane infectate care nu au niciodată o manifestare a simptomelor. În schimb, pacienții cu SARS au fost contagioși odată cu manifestarea deplină a bolii, medicii având suficient timp pentru a izola pacientul infectat.

Un pacient COVID-19 care poartă o mască, conectat la un ventilator într-un spital din apropierea Parisului, 1 aprilie 2020.

Oricare ar fi motivul răspândirii noului coronavirus cu viteza vântului în întreaga lume, Oxford spune că virusul are un comportament mai viclean decât coronavirusul care a determinat epidemia SARS, din 2003, care a fost mai letal, dar mai puțin contagios și adaugă: „Bănuiesc că va rămâne cu aceste caracteristici. ”