PNRR | Crește impozitul pe proprietate? Primari: Trebuie majorat, e mic în România față de UE

Problema încasărilor la buget este cuplată în Planul Național de Redresare și Reziliență de nevoia unei reforme fiscale care să atingă și impozitul pe proprietate, pe lângă cel pe venit și muncă.

Reforma gândită la Palatul Victoria vizează proiectarea unor sisteme informatice de date în ceea ce privește impozitarea proprietăților din România deoarece, în prezent, autoritățile nu au acces la un astfel de instrument. Guvernul intenționează să trimită un proiect în Parlament pentru modificarea Codului fiscal până la finele lui 2022, iar printre modificările vizate se află și impozitul pe proprietate.

Dorința Executivului este de a întrerupe practica folosită în prezent prin care baza de impozitare a unei clădiri nu are legătură cu valoare de piață a imobilului. Totodată, se precizează în PNRR că se va lărgi intervalul de impozitare pentru proprietăți care poate fi impus de autoritățile locale.

„Revizuirea impozitului pe proprietate, respectând principii precum:

• încurajarea libertății de impunere a cotelor de către autoritățile în intervale mai largi definite la nivel central
• estimarea bazei impozabile cât mai aproape de valoarea de piață a proprietății în detrimentul altor criterii folosite până acum
• includerea unor mecanisme de ajustare a a sarcinii fiscale care sa țină cont de eficiența energetică în cazul clădirilor și de nivelul emisiilor în cazul vehiculelor.

Cum traduc primarii intențiile Guvernului din PNRR

Guvernul și Parlamentul pot stabili modificarea Codului Fiscal, dar impozitele locale sunt colectate de autoritățile din teritoriu. Structurile asociative ale municipiilor, orașelor și comunelor nu au fost consultate când s-a discutat cu Comisia Europeană despre revizuirea sistemului de impozitare a proprietății.

Constantin Toma este primarul municipiului Buzău, a candidat din partea PSD și este președintele executiv al Asociației Municipiilor din România (AMR). Edilul nu respinge ideea venită de la Palatul Victoria, chiar dacă nu a existat o discuție aplicată pe subiect între autoritățile locale și Guvern.

„Ideea nu este rea, impozitul pe proprietate în România este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, iar la nivel local avem nevoie de mai mulți bani”, a declarat Toma pentru Europa Liberă.

Codul Fiscal în vigoare prevede ca impozitul pe clădiri să fie stabilit de consiliile locale, iar marja în care acestea pot decide este între 0,08% și 0.2%. Primarul spune că municipiul Buzău a ajuns la o cotă de 0.12. Puține primării s-au dus la pragul de sus în ceea ce privește impozitarea pe proprietate de teama electoratului. Anul trecut au fost alegerile locale, iar tema a fost una sensibilă.

„Am mărit impozitele în Buzău cu 50%, de la 0,08 le-am dus la 0,12% pentru că nu mai puteam să funcționăm. Oamenii nu au fost foarte fericiți. Românii au fost obișnuiți că banii vin undeva de sus, din eter. Am primit foarte multe critici, foarte multe înjurături, de-a dreptul”, a explicat decizia din municipiul Buzău primarul Constantin Toma.

Potrivit acestuia, impozitul mediu pentru un apartament cu două-trei camere în Buzău este cuprins între 50-60 de lei pe an.

„Oamenii fiind obișnuiți doar să primească și mai puțin să dea nu sunt mulțumiți”, este mesajul transmis de edil.

Datele arată că în Transilvania gradul de impozitare pentru proprietate este mai ridicat. În Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, cotele sunt mai reduse. Decizia aparține consiliilor locale.

Primarul susține că mai mulți bani înseamnă mai multe investiții. Dar că oamenii trebuie să accepte majorarea impozitului pe proprietate, chiar dacă veniturile lor nu se compară cu cele din UE.

„Ce a fost întâi, oul sau găină? Trebuie să începem de undeva. Cel mai sigur lucru este că nu avem bani suficienți. Fiecare trebuie să contribuie, în funcție de proprietatea pe care o are la avere comună. Ne trebuie mai mulți bani pentru că avem nevoie de mai multe investiții pentru a schimba viața oamenilor și pentru a avea un viitor mai bun”, este explicația primarului.

Datele din Buzău arată că gradul de colectare a coborât dramatic în 2020 și există un gol de 12 milioane de euro la venituri.

„A trebuit să măresc impozitele pentru a aduce mai mulți bani pentru că nu acopeream nici cheltuielile de funcționare, ce să mai zic de investiții. Am mărit cu 300% cota pentru persoanele juridice. Se mutaseră notariate, cabinete de avocați, farmacii, tot felul de firme. Își declarau proprietățile pe persoană fizică, își desfășurau activitățile comerciale acolo și nu puteam lua bani. Un primar se duce pe cota, de ce să te pui cu populația, te duci la maxim la firme, că aia nu țipă, doar plătesc”, susține președintele executiv al Asociației Municipiilor din România.

Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor: Trebuie să vină o creștere a impozitului pe proprietate

Președintele Asociației Orașelor și cel al Comunelor din România au declarat pentru Europa Liberă că nu au fost consultați de Guvern dacă se impune o majorare a impozitului pe proprietate.

„La nivel european, România, ca nivel al impozitului pe proprietate, este mult sub orice indicator de referință. Noi avem unul din cele mai mici niveluri ale impozitului pe proprietate din UE”, a precizat președintele Asociației Comunelor din România.

Emil Drăghici subliniază că impozitarea pe proprietate trebuie să țină cont de un principiu: la obiecte impozabile egale, sarcini fiscale egale.

„Acum nu e așa”, a adăugat președintele Asociației Comunelor, care este primar independent în comuna Vulcana Băi, județul Dâmbovița.

Impozitul pe proprietate în comune este de trei ori mai mic față de un oraș mic, de cinci ori mai mic decât un oraș mare și de opt mai mici față de municipiul București.

„Majoritatea comunelor nu au bani de salarii. Devenim dependenți de centru pentru că ni s-au luat anumite cote care ne revin. Trebuie să fie o creștere a impozitului pe proprietate, dar asta e o asumare politică. Impozitul e mic în prezent”, este concluzia președintelui Asociației Comunelor din România

Adrian Bența, consultant fiscal: Vor urma majorări ale impozitului pe proprietate

Consultantul fiscal, Adrian Bența, crede că Guvernul pregătește o modificare a Codului Fiscal pentru majorarea impozitului pe proprietate.

„Eu am un apartament de 70 mp în sectorul 5 din București, taxele locale sunt 150 de lei pe an, asta înseamnă 30 de euro. Nu te poți plânge”, argumentează consultantul o situație concretă legată de impozitul pe proprietate.

Acesta precizează că în multe primării au crescut cheltuielile cu salariile, dar fără să existe posibilitatea susținerii lor prin taxele încasate la buget.

„Aceste cheltuieli sunt cerute de la bugetul general consolidat. Ca nivel de mărime, cifra a fost la nivelul anilor 2017, 2018, 2019, undeva la două miliarde de euro. De la bugetul central se transferau acești bani ca să susțină cheltuielile bugetelor locale. Nu e normal ca cheltuielile unei anumite localități să fie suportate de toți cetățenii țării, ci ar trebui să fie suportate de cetățenii acelei localități”, a afirmat Adrian Bența.

Consultantul susține că se dorește o majorare a taxelor pe proprietate pentru ca bugetele locale să fie susținute.

„Localitățile mici sunt depopulate și atunci e o problemă fiscală care generează o problemă socială: dacă oamenii au venituri foarte mici este greu să le crești taxele. Au în vedere și localitățile mari urbane unde e nevoie de bani pentru investiții, luăm exemplul Bucureștiului. Probabil ni s-a atras atenția că în România taxele pe proprietăți sunt foarte mici în comparație cu alte țări, gen Franța, Germania, Austria”, a spus Bența pentru Europa Liberă.

Potrivit acestuia, PNRR nu a fost clar explicat la nivelul societății.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, susținea anul trecut că se impune o majorare a impozitului pe proprietate. Explicația oferită de Lazea era că impozitarea mică a proprietăților reprezintă o invitație de a nu te duce cu banii la bursă sau în fonduri de pensii.

Sorin Grindeanu, fost premier: „PNRR e un șantaj la adresa PSD, vor majora impozitul pe proprietate”

Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, critică faptul că PNRR nu a fost discutat cu partidele din opoziție înainte de a fi prezentat, dar Guvernul s-a angajat la reforme în fața Comisiei Europene. El dă exemplu reformei în domeniul pensiilor, care are nevoie de un vot în forul legislativ.

„E un fel de șantaj: domnule, de ce nu votați, că nu putem accesa sute de milioane că nu votați anumite lucruri. Bine, dar ne-ați întrebat înainte de ce v-ați angajat la Bruxelles. E un șantaj”, a declarat fostul premier pentru Europa Liberă.

Liderul PSD crede că urmează creșterea impozitelor pe proprietăți.

„Evident că asta urmează. Impozitele pe proprietate sunt taxe locale, ele au un grad mare de independență, sunt decise de consiliile locale. Vor intra (n.r. – Coaliția de guvernare) și vor afecta independența consiliilor locale prin reglementări naționale”.