Posibilele crime de război din Ucraina și ce poate face Curtea Penală Internațională. Precedentul Iugoslavia

Ucraina nu este parte a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are dreptul să sesizeze ea însăși Curtea. 39 de state semnatare au sesizat, însă, zilele trecute, CPI. Romania s-a asociat demersului.

Ucraina a acceptat investigații penale internaționale pe teritoriul său privind potențiale crime în contextul demonstrațiilor din Piața Maidan (noiembrie 2013-februarie 2014) și cu ocazia extinderii investigației referitoare la evenimentele de după 2014. Aceste anchete sunt în curs.

„Este intenția mea ca această investigație să cuprindă orice crime permise mai nou care intră în jurisdicția mea, crime comise de oricare dintre părțile aflate în conflict pe teritoriul Ucrainei”, a declarat public procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan.

Procedura ce vizează posibilele crime contra uminatății comise în actualul conflict a fost deschisă în 28 februarie are în vedere deocamdată conflictul între state.

Procurorul Karim Khan a desemnat investigatori ai Curții Penale Internaționale de la Haga în conflictul declanșat de Rusia

Curtea Penală Internațională (CPI) fondată prin Statutul de la Roma în 1998 are competența de a judeca și pedepsi și persoane fizice responsabile pentru săvârșirea infracțiunii de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.

Când Curtea judecă persoane, nu state, răspunderea penală a persoanelor fizice este individuală, distinctă de răspunderea internațională a statelor, în baza dreptului internațional.

La Haga au fost condamnați criminalii de război din Iugoslavia

Cele mai recente conflicte armate unde s-au comis acte de genocid sunt cele din Iugoslavia, unde între anii 1991-2001 au avut loc un conflict care a dus la destrămarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Războiul a implicat Serbia, Croația, Bosnia, Kosovo, Macedonia, devenite state independente după 2001.

Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie i-a condamnat definitiv la închisoare pe viață pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanității, pe liderul politic sârb Radovan Karadzic în 2019 și pe Ratko Mladic, supranumit „Măcelarul din Balcani”, fost comandant al sârbilor bosniaci, în anul 2021.

„Unul dintre cele mai răsunătoare procese este cel privind autorii masacrului de la Srebrenica, în estul Bosniei, din iulie 1995. Atunci, aproximativ 8.000 de bărbați și băieți care erau musulmani bosniaci au fost împușcați de sârbi, iar 20.000 de civili au fost expulzați din acea regiune. Este un caz de epurare etnică și constituie cea mai mare atrocitate din Europa postbelică”, arată judecătorul Cristi Danileț într-un manual destinat educației juridice a elevilor.

Radko Mladici, criminal de război în conflictul din Iugoslavia

Investigațiile și condamnările Curții de la Haga sunt de lungă durată. Criminalii de război se sustrag judecății pozând adesea în „victime” sau chiar în „eroi”.

Radko Mladici, condamnat în 1995, a fost căutat timp de 16 ani, fiind protejat de poliția și armata Republicii Srpska pe care a condus-o din 1992 până în 1995. El a fost capturat pe teritoriul Serbiei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului somează Rusia

Aplicația cu nr. 11055/22 Ukraina vs Russia (X) a fost examinată de președintele CEDO care a somat Rusia să respecte măsurile în vigoare decise în cazul Ukraina and Nederland vs Russia nr.8019/16, 43800/14 și 28525/20.

Procedura a fost deschisă în 26 februarie la cererea Ucrainei.

Curtea ia în considerare riscul violării drepturilor populației civile – dreptul la viață prevăzut la art.2 al Convenției, respectul la viață privată și familie (art.8) și interdicția tratamentului inuman (art.3) - în contextul războiului declanșat de Rusia în 24 februarie 2022 împotriva Ucrainei.

CEDO a somat Rusia să înceteze încălcarea drepturilor omului oprind atacurile armate asupra obiectivelor civile.

„Acționând în conformitate cu articolul 74, alineatul 4, din Regulamentul Curții, prin prezenta atrag atenția Federației Ruse asupra necesității de a acționa astfel încât să permită oricărei ordonanțe pe care Curtea o poate pronunța cu privire la cererea de măsuri provizorii să-și producă efectele corespunzătoare”, subliniază Curtea într-un comunicat.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu sediul la Strasbourg este un organism al Consiliului Europei și operează din 1959 examinând violarea Convenției Europene a Drepturilor Omului de către țările semnatare.

Curtea Internațională de Justiție de la Haga face audieri în 7-8 martie

Principalul organ judiciar al Națiunilor Unite, Curtea Internațională de Justiție, a anunțat audieri publice în 7 și 8 martie la Haga, în engleză și franceză, privind afirmațiile de comitere a genocidului în conflictul Rusia contra Ucrainei.

Documentul care stă la baza audierilor este Convenția pentru prevenirea și sancționarea genocidului.

„Vom dovedi că preşedintele rus Vladimir Putin este principalul criminal de război al secolului XXI”, a declarat procurorul general Irina Venediktova la televiziunea ucraineană, citată de Reuters.

Procedura a început cu demisia avocatului Rusiei.

O decizie provizorie este așteptată după audieri care sunt deschise, în sistem hibrid, publicului, inclusive pe canalul de televiziune al ONU.