În urmă cu câteva zile, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) prezenta pe pagina proprie un apel lansat de generalul în rezervă și deputat AUR, Mircia Chelaru.
Documentul solicită, în 13 puncte, naționalizarea resurselor naturale și a fostelor companii de stat privatizate, restricționarea importurilor sau a vânzării de terenuri către cetățenii străini, limitarea unor drepturi civile și, nu în ultimul rând, „consolidarea fondului biologic sănătos al Națiunii Române”.
Mesajul era susținut de aproape 500 de ofițeri în rezervă și retragere. Printre ei se numără inclusiv 41 de generali în rezervă, între care doi foști șefi de Stat Major.
„Invitație indirectă la lovitură militară de stat”
„Este un apel al unor foști militari care ies din rezerva impusă de asumarea vieții militare și care cer, prin vocea generalului Chelaru, instaurarea unei dictaturi în România în numele unei așa-zise democrații constituționale încălcate în fiecare rând. Să spunem că este o invitație indirectă la lovitură de stat militară”, declară pentru Europa Liberă Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice.
În opinia lui, situația este extrem de serioasă pentru că sunt foști ofițeri ai armatei române, printre care și 41 de generali în rezervă.
„În fiecare rând din acest apel sunt elemente fascizante. Faptul că niște ofițeri au acceptat să sprijine acest lucru este cât se poate de grav”, mai spune Pîrvulescu.
În opinia acestuia, societatea civilă ar trebui să atace mesajele care incită la discriminare direct la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În plus, ar trebui sesizate și instituțiile juridice pentru că în apel sunt chestiuni la limita legalității și a drepturilor omului.
Mic dicționar de termeni politici
Fascism = ideologie politică extremistă de dreapta, marcată de naționalism puternic, suprimarea opoziției de orice fel și controlul total al societății.
Un regim fascism urmărește să creeze „un om nou”, susține că omenirea se împarte în rase (sau națiuni) inferioare și superioare și este xenofob. Alimentează ura față de străini, excluderea străinilor sau limitarea drastică a drepturilor lor . Fascismul propagă disciplina și ordinea, exacerbează valorile legate de națiune, comunitate și familie în detrimentul independenței individului, a gândirii critice și/sau creative. Orice e diferit e suspect de trădare și susceptibil de excludere sau pedeapsă.
Familia trebuie să fie de preferință cu mulți copii, cât mai sănătoși, pentru menținerea unei natalități ridicate. Boala sau dizabilitatea devin vulnerabilități sociale majore.
Intervievat de Europa Liberă, istoricul și politologul Cosmin Popa atrage atenția că fascismul nu este anti-capitalist, susține proprietatea privată în măsura în care proprietarii nu se opun direcțiilor promovate de regim sub niciun aspect.
„Un demers care ține de agitația electorală”
Europa Liberă a discutat despre apelul lansat de AUR și cu istoricul Cosmin Popa - cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european.
„Documentul reprezintă atragerea armatei în jocul politic, prin folosirea ofițerilor în retragere și rezervă. Prevederile programului sunt o combinație aproape absurdă între ceaușism, suveranism, putinism, cu accente legenaroide, când vorbește de fondul biologic sănătos al poporului”, consideră Popa.
În opinia lui, este un program de lozinci, dificil de aplicat într-o democrație, ceea ce ar arăta că intenția inițiatorilor nu este de dezvoltare a României pentru că nu se propune așa ceva la modul concret.
„E mai degrabă o încercare de a produce un scandal public, politic. Aceste efecte se pot face foarte ușor propunând lucruri absurde, irealizabile, de natură să întrețină un scandal și nu să ducă la schimbarea unei politici. E un demers care ține de agitația electorală”, este de părere istoricul.
Mic dicționar de termeni politici
Comunism = ideologie politică extremistă de stânga marcată de dominația valorilor colective asupra celor individuale, centralism economic și etatism, eradicarea proprietății private sau limitarea ei drastică, până la limita strict necesară subzistenței. Definit ca dictatura proletariatului sau dictatura celor ce muncesc asupra celor bogați, comunismul a fost definit de câțiva gânditori occidentali de secol XIX, cel mai proeminent dintre ei fiind Karl Marx. Ca și socialiștii, comuniștii încercau să găsească soluții teoretice la abuzurile capitalismului asupra celor săraci. Dar, dacă socialiștii propuneau reformarea sistemului pluralist și a capitalismului, comuniștii au promovat răsturnarea regimurilor politice prin revoluții sau, ulterior, prin „revoluția mondială”.
Aplicat pentru prima dată în lume în urma loviturii de stat bolșevice, sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin, în Rusia, la 7 noiembrie 1917, comunismul a dus inițial la un război civil de trei ani (1918-1921), în fostul Imperiu Țarist, cu 13 milioane de victime, după cum notează marele sovietolog Richard Pipes. Victoria Armatei Roșii (înființată de adjunctul lui V.L. Lenin, Lev Troțki) a însemnat înfrângerea Rusiei pe cale de democratizare și Armatei Albe și înființarea, în 1922, a URSS - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. În URSS, dar și în țările ocupate de Armata Roșie după cel de-al Doilea Război Mondial, comunismul a însemnat naționalizarea tuturor proprietăților industriale, a terenurilor, a mijloacelor de transport și a rețelelor comerciale.
Politic, comunismul înseamnă dominația partidului unic asupra statului și societății, dispariția pluralismului și a organizațiilor independente, inclusiv a sindicatelor.
Național-comunism = varianta românească a comunismului, cea practicată mai ales în anii 1980 de dictatorul Nicolae Ceaușescu. Presupune aceleași elemente precum comunismul leninist sau stalinist, cu diferența că accentuează aspecte naționale în detrimentul celor internaționaliste. Așa se explică reabilitarea Mareșalului Ion Antonescu, marioneta lui Hitler, de către istorici arondați propagandei comuniste, cu prelungiri în anii 1990. Sau valorificarea domnitorilor medievali în cheie naționalistă în manuale și lucrări de popularizare a istoriei. Doctrina a supraviețuit răsturnării de regim din 1989.
Cum a apărut național comunismul?
„Național comunismul este o specie a comunismului care încearcă să concilieze gândirea naționalistă cu valorile regimului comunist, punând accent pe etnicitate și independență economică”, explică istoricul Cosmin Popa.
În România, regimul comunist a fost instaurat în două etape, la finele celui De-al Doilea Război Mondial. Inițial, după intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României (august 1944) în drum spre Berlinul nazist, Uniunea Sovietică a impus un guvern marionetă, pro-sovietic, la 6 martie 1945. După represalii politice drastice (200.000 de arestați din partidele democratice până în primăvara lui 1946), premierul Petru Groza și șeful Partidului Comunist, Gheorghe Gh. Dej, l-au forțat pe Regele Mihai I să abdice, la 30 decembrie 1947. În aceeiași zi au proclamat Republica Populară.
Sub oblăduirea regimului comunist de la Moscova și cu sprijinul trupelor sovietice care ocupaseră România, Gheorghe Gh. Dej a devenit primul dictator din istoria comunismului românesc. Epoca Dej - în baza Constituției din 1952, total subordonată Moscovei - a însemnat naționalizare, centralizare, reprimare sălbatică a claselor considerate burgheze și a tuturor celor care reprezentau România conectată la Europa. „Deșteaptă-te, române” era un cântec interzis, domnitorii au fost scoși din manuale, plăcile de inaugurare cu numele regilor sparte sau ascunse.
I-a succedat în 1965 Nicolae Ceaușescu, șeful de cadre al partidului. Venit la putere într-o perioadă în care Kremlinul nu mai era la fel de strict ca în 1945-1947, Ceaușescu s-a menținut la putere promovând un tip național de comunism, accentuând figuri istorice naționale și îmbrățișând rolul unei aparente independențe față de Moscova,
Când în 1985, puterea de la Kremlin a fost preluată de reformistul Mihail Gorbaciov, N. Ceaușescu a refuzat orice schimbare în România. Propaganda național-comunistă s-a întețit, iar controlul statului asupra vieții sociale și chiar intime a oamenilor a repus în circulație termenul de stalinism (de la I.V. Stalin, cel mai sângeros dictator din Uniunea Sovietică). N. Ceaușescu a fost ultimul dictator comunist din Europa. A fost împușcat pe 25 decembrie 1989, într-o cazarmă militară de la Târgoviște.
Se analizează posibilele elemente discriminatorii
Întrebat de Europa Liberă despre apelul deputatului AUR, care este și fostul șef al Statului Major al Armatei, Csaba Asztalos, președintele Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), spune că instituția analizează posibilele elemente discriminatorii.
„Este discutabil dacă reprezintă sau nu o formă de discriminare. Cu siguranță este un apel populist, în mare parte neconstituțional, și se încadrează în perioada preelectorală. Ar putea fi elemente de incitare împotriva personalului străin sau a străinilor, asta rămâne de analizat”, declară, pentru Europa Liberă, Csaba Astalos.
Acesta spune că CNCD va analiza inclusiv dacă apelul intră sub incidența unei legi penale sau contravenționale.
Ce prevede Apelul AUR
Lansarea programului în 13 puncte a avut loc pe 25 octombrie, de Ziua Armatei Române. Apelul este inițiat de controversatul general și deputat AUR, Mircia Chelaru, condamnat penal definitiv, după ce a prejudiciat fondul locativ al Armatei.
Conform Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în 2007, a obținut, fără drept, o locuință la preț subvenționat, deși mai primise una. Pe cea de-a doua a vândut-o în 2008, pentru 300.000 de euro.
Documentul inițiat de Chelaru este susținut de cel puțin 468 de militari în retragere sau rezervă, dintre care 41 de generali, 316 colonei, 39 de comandori de aviație și marină, 56 de locotenent-colonei, 8 maiori, 10 căpitani, precum și 31 de maiștri militari și subofițeri.
Îți mai recomandăm Sute de ofițeri susțin un apel pentru naționalizare, limitarea drepturilor străinilor și apărarea „fondului biologic sănătos”Printre cele mai problematice propuneri se numără cele care ar afecta drepturi fundamentale, fie ele civile sau comerciale. Aplicarea respectivelor măsuri ar însemna discriminare, inclusiv pe criterii etnice, naționalizare, confiscare. Iată câteva dintre ele:
- accesul la funcții alese ori numite numai pentru cei cu o singură cetățenie, cea română;
- refacerea controlului „Suveran” cu „S” mare asupra resurselor subsolului, controlul statului;
- refacerea patrimoniului național inclusiv prin „justă și necesară confiscare”;
- descurajarea vânzării terenurilor agricole către străini;
- instituirea cotelor de import la toate bunurile care pot fi produse în țară;
- consolidarea fondului biologic sănătos al națiunii române.
Inițiativa atrage atenția prin radicalismul său, care pendulează între tendințe comuniste și fasciste (radical stânga/comunism: naționalizare, confiscare; radicalism dreapta/ fascism: fără aleși cu dublă cetățenie, „consolidarea fondului biologic sănătos al națiunii române).
Europa Liberă a discutat cu câțiva dintre semnatari și cu generalul în rezervă, Mircia Chelaru, cel care a inițiat demersul asumat de AUR.
Reprezentanții Armatei Române nu au dorit să comenteze, pe motiv că militarii în rezervă nu mai fac parte din instituție și nu se mai supun legilor care le interzice să facă politică.