Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, propunerea ministrului de Justiție pentru numirea lui Ioan Viorel Cerbu la conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Cerbu este în prezent adjunct al șefului DNA.
În schimb, acordarea avizelor pentru Alex Florin Florența – la șefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) și a lui Marius Ionuț Voineag – pentru postul de adjunct al procurorului general a fost programată pentru ședința viitoare, după ce ambii procurori au obținut la ședința de luni câte 3 voturi pentru și 3 împotrivă.
Este pentru a doua oară când votul pentru cei doi se blochează.
Alex Florin Florența este, din martie 2023, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Marius Voineag este actualul șef al DNA, parchetul anticorupție din România.
Întrebat, la interviul susținut în fața colegilor procurori din CSM, dacă investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi ar trebui repartizată la parchete specializate sau la DNA, Viorel Cerbu a spus că DNA are o capacitate operaţională bună pentru a aduce eficienţă în acest segment, dar că acest lucru nu este suficient deocamdată.
„Trebuie să înţelegem, să ne uităm la motivele care au determinat plecarea competenţei de la DNA”, a spus Cerbu referindu-se la suspiciuni care au existat cu privire la corectitudinea procedurilor.
„Cred că în acea perioadă, înainte să plece competenţa de la DNA, au existat anumite percepţii, anumite întâmplări, anumite împrejurări care au generat îndoială, neîncredere, suspiciune cu privire la corectitudinea procedurilor, la legalitatea lor, la loialitatea modului în care se instrumentau acele cauze. A trecut mult timp de atunci, asta se întâmpla în 2018 şi în pofida acestui lucru iată nici în prezent nu am primit nişte argumente serioase, consistente care să înlăture acest de set de îndoială”, a transmis Viorel Cerbu.
El a adăugat că DNA are capacitatea operaţională aptă să aducă „eficienţă pe acest segment”, dar consideră că „nu este suficient pentru acest moment”.
Cerbu a propus „o discuţie aplicată, onestă, deschisă” cu consultarea societăţii civile, urmând ca, în funcție de rezultatul acestei discuţii să fie luată „o decizie înţeleaptă prin care să asanăm acel sentiment de neîncredere, acele nemulţumiri, acele suspiciuni şi în acelaşi timp să aşezăm un piedestal solid pentru ceea ce va fi în continuare”.
În propunerea sa, ministrul Justiției, Radu Marinescu, spune că l-a ales pe Ioan Viorel Cerbu pentru că are „o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție”.
Ministrul a aminitit și de „experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT”.
Viorel Cerbu, actual procuror-șef adjunct al DNA, a intrat în magistratură la finalul anului 1996, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Înainte de a fi procuror, între august 1989-noiembrie 1996, a fost cadru militar activ al Ministerului Apărării Naţionale, în aviaţia militară.
Din 2004 a lucrat la DNA, unde a fost la conducerea diferitelor secții. În 2013 a plecat la DIICOT, pentru ca în 2019 să fie numit șef al Parchetului Curții de Apel București.
În 2023 a devenit consilierul actualului șef al DNA, Marius Voineag, ulterior fiind numit șeful Serviciului Tehnic al DNA, iar apoi adjunct al șefului DNA. Voineag a spus despre Cerbu că este unul dintre cei mai experimentați procurori anticorupție din România. Cerbu a coordonat ultima anchetă în dosarul Portul Constanța.
Potrivit ultimei declarații de avere, depusă în anul 2024, Cerbu are două terenuri în Argeș și un apartament în București, trei automobile, fabricate între 2015 și 2020, precum și două împrumuturi, de 50.000 de lei și 27.622 de euro, scadente în 2027 și 2026. Potrivit aceleiași declarații, publicată înainte de secretizarea lor prin decizia CCR, avea un venit anual de 382.000 de lei în urmă cu doi ani.
Îți mai recomandăm Cine sunt cei care ar putea conduce destinele Justiției în următorii trei ani. Foștii șefi trec în poziția de adjuncțiEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI