CSM îi face plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu pentru declarațiile despre pensiile magistraților

CSM „condamnă ferm” declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu făcute recent într-un interviu televizat și spune că „independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) invocă în acuzațiile aduse Oanei Gheorghiu statutul profesiei de magistrat – deși Oana Gheorghiu nu poate încălca statutul magistraților pentru că nu este magistrat – precum și un articol din Codul Penal.

Articolul invocat din Codul Penal pedepsește incitarea publică la violență, ură sau discriminare pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA – care nu se regăsesc în mesajul Oanei Gheorghiu către magistrații care blochează reforma pensiilor speciale.

Statutul magistraților, invocat de CSM că ar fi fost încălcat de Oana Gheorghiu, se referă la condițiile în care magistrații își pot exercita profesia și privește în special ceea ce au voie sau nu să facă magistrații. Statutul magistraților nu poate fi încălcat de persoane din afara profesiei tocmai pentru că este destinat stabilirii limitelor între care pot acționa exclusiv profesioniștii domeniului.

Articolul invocat de CSM pentru a o incrimina pe Oana Gheorghiu este art. 369 din Codul penal.

Ce prevede articolul citat?

Art. 369 – Incitarea la violenţă, ură sau discriminare

Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

CSM cere puterii executive „să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor”.

Ce a spus Oana Gheorghiu și care este contextul în care a făcut declarația

Oana Gheorghiu a fost întrebată la emisiunea „În fața ta”, din 8 noiembrie, de la Digi24 cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraților.

Contextul e dat de respingerea legii de reformare a pensiilor magistraților la Curtea Constituțională, adoptată de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii, pe fondul presiunilor de reducere a deficitului bugetar și al termenului limită dat de Comisia Europeană pentru deblocarea fondurilor din PNRR.

Comisia Europeană a sistat fondurile din PNRR destinate României din cauza neîndeplinirii, printre altele, a jalonului privind pensiile speciale.

În martie, Comisia Europeană a aprobat doar parțial plățile pentru cea de a treia cerere de plată a României din Planul Național de Redresare și Reziliență și le-a suspendat pentru șase jaloane neîndeplinite, printre care pensiile speciale.

Îndeplinirea acestui jalon ar putea elibera și mult-râvnitele fonduri europene de care România are nevoie mai mult ca oricând. 230 de milioane – din cele 890 de milioane de euro blocate în prezent de Comisia Europeană din cauza neîndeplinirii celor șase jaloane din PNRR – sunt destinate numai reformei pensiilor speciale.

Așadar, dincolo de reducerea deficitului bugetar, de cuvenita echitate socială, România este presată de exigențele UE în realizarea reformei pensiilor speciale ale magistraților.

Aceste pensii sunt considerate „speciale”, deși ele se numesc „pensii de serviciu”, pentru că nu sunt acordate pe principiul contributivității, iar diferența dintre contribuție și cuantumul lor final este finanțată de contribuabil, din resursele destinate altor sectoare ale societății.

În acest context, Curtea Constituțională a respins recent legea de reformare a pensiilor magistraților. Motivul respingerii, spune CCR, e dat de faptul că Guvernul, care și-a asumat răspunderea în Parlament pentru adoptarea legii, nu a așteptat să treacă cele 30 de zile pe care forul magistraților și nu Guvernul le are la dispoziție, potrivit legii, pentru a-și formula avizul consultativ.

Patru judecători din cei 9 ai Curții îi contrazic, însă, pe ceilalți cinci colegi care au luat majoritar decizia și spun că termenul de 30 de zile este prevăzut în lege pentru CSM și nu pentru cel care cere avizul, tocmai pentru ca CSM să nu tergiverseze oferirea unui răspuns. Și, mai spun cei patru judecători, în opoziție cu cei cinci care au făcut majoritatea decizională, că Guvernul a respectat întreaga procedură necesară solicitării avizului consultativ al CCR.

Ce a spus în acest context Oana Gheorghiu despre pensiile magistraților și despre cum ar „rezolva problema pensiilor speciale ale magistraților? Că „România nu-și mai permite să aibă pensionari speciali” și că „acest Caritas nu poate dura la nesfârșit”.

„Le-aș transmite magistraților un mesaj: e foarte greu să renunți la un privilegiu care ți s-a dat zeci de ani și dintr-o dată să ți se spună că nu-l mai ai. Dar cred că a fost un fel de Caritas (joc piramidal - n.r.) acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit. Și oamenii care sunt pragmatici și raționali ar trebui să înțeleagă asta: România nu își mai permite să plătească acești bani, nu-și permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum! Iar dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că își dau sentințe, îi iau de undeva. Și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente. Banii ăia nu se tipăresc și nu vin din aer. Vin de undeva. Și poate asta nu înțeleg oamenii: că atunci când primești privilegii, cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem puțin la conștiința de cetățeni: orice privilegiu are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură.”

Sursa: Digi24, emisiunea În fața ta

CSM spune că „opoziția artificială între magistrați și «copilul flămând căruia i se ia de la gură» este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor”.

„Astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor”, arată sursa citată.

Forul de conducere al magistraților spune că independența justiției, „care include şi garanţia financiară, astfel cum statuează întreaga jurisprudenţă europeană”, nu reprezintă un privilegiu acordat magistraţilor în detrimentul altor persoane, ci este „garanția constituţională a societăţii democratice că drepturile fiecărui cetățean vor fi apărate de către profesionişti ai dreptului liberi de orice influenţe şi respectate în raport de orice încălcare, inclusiv cele săvârşite de stat”.

Solicitată de Europa Liberă să comenteze demersul Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Gheorghiu a spus că nu are „nimic de declarat”.

Cofondatoare a Asociației „Dăruiește Viață”, care a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer exclusiv din donații private, Oana Gheorghiu a fost propusă și numită vicepremier la propunerea șefului guvernului, Ilie Bolojan. Ea a depus jurământul, la Cotroceni, la sfârșitul lunii trecute după ce președintele Nicușor Dan a semnat decretul de numire a sa.

Înainte chiar să depună jurământul la Palatul Cotroceni, nominalizarea ei a fost atacată de președintele PSD.

Sorin Grindeanu a spus despre ea, fără a o numi, că ar trebui „să iasă dintr-o zonă de populism grețos”.

El a spus că numirea Oanei Gheorghiu ar pune în pericol relațiile României cu SUA, după ce fondatoarea „Dăruiește Viață” l-a criticat în luna februarie a acestui an pe președintele american Donald Trump, într-o postare făcută pe Facebook, pentru felul în care l-a tratat pe liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită la Casa Albă.

„Sper să se iasă dintr-o zonă de populism greţos, pe care l-am văzut în aceaste zile la unii reprezentanţi ai Guvernului. Dacă vrem să avem o lege, dacă vrem să mergem mai departe, lucrurile acestea nu mai ţin de politică şi de a marca anumite teritorii, pentru că nu mai suntem în zona de ONG-uri. Dacă vrei să mergi mai departe, trebuie să încerci să găseşti acea cale care să te ducă la scopul pe care ţi l-ai propus”, a declarat Grindeanu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI