Cu ”tunurile” pe Iohannis după decizia CCR. Cum profită electoral politicienii de la putere și opoziție

Klaus Iohannis la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019

Decizia CCR care spune că interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție depășește limitele revizuirii Constituției, a declanșat un val de atacuri furioase la adresa președintelui, cel care a pus întrebările de la referendumul din 26 mai.

În timp ce miza puterii este evident una în cheie electorală, partidele de opoziție, care au, fiecare, alt candidat la prezidențiale, profită pentru a se ataca reciproc și a lovi în Curtea Constituțională. Cine are de câștigat sau de pierdut și în ce măsură va fi afectat Klaus Iohannis?

Partea plină a paharului din decizia CCR

Deși modificarea Constituției în sensul introducerii interdicției amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție, așa cum a reieșit de la referendum, figura în ambele proiecte- PNL-USR și PSD-ALDE- supuse controlului CCR, acum, post factum, se caută țapii ispășitori. Fiecare partid îl găsesește în zona care îl avantajează electoral.

De fapt, spune pentru Europa Liberă publicistul și filosoful Andrei Cornea, s-a câștigat ceva foarte important chiar și după decizia CCR: faptul că s-a pus stavilă Ordonanțelor de Urgență, iar acest lucru ar trebui bine explicat.

”Un lucru fundamental s-a obținut: nu se mai pot da Ordoananțe de urgență pe justiție, inclusiv pe amnistie și grațiere, ceea ce e important. În fond, din această cauză au început manifestațiile din 2017-2018. În ce privește amnistia și grațierea faptelor de corupție, parlamentarii o pot interzice pe o perioadă determinată, dacă chiar vor. Alt lucru care mi se pare mie că totuși s-a acceptat este povestea că poate fi sesizată Curtea Constituțională și de alte instituții, nu doar de Avocatul Poporului. Cred că opoziția și președintele ar trebui să insiste pe ideea următoare: s-a pus o limită excesului, inimaginabil și incalificabil, de ordonanțe de urgență”.

Atacurile PSD- ALDE nu-l ”șifonează” pe Iohannis

PSD și ALDE nu doar că s-au opus referendumului, dar timp de doi ani, începând cu OUG 13, au încercat prin diverse stratageme să amnistieze și grațieze corupții. Acum strigă că președintele a ”mințit poporul cu referendumul”, că întrebările erau clar neconstituționale de la bun început, ba chiar îi cer demisia, cum face Călin Popescu Tăriceanu, dar nu au avut nicio reticență în a le prelua în propriul proiect de revizuire a Constituției. Mișcarea a fost rezultatul sperieturii trase după pierderea alegerilor și rezultatul covârșitor de la referendum. Între timp le-a mai venit inima la loc, au căpătat curaj și a crescut miza: se apropie prezidențialele, unde, până acum cel puțin, e inflație de candidați.

”Klaus Iohannis a reușit să pună voința poporului român în cea mai delicată, mai gravă poziție cu putință, aceea de a se exprima împotriva unor reguli aproape sacre ale statului de drept, întâlnite în toate țările civilizate ale lumii. Pentru gravele tentative de abatere a României de la normele statului de drept universal, anihilate azi de Curtea Constituțională, președintele Klaus Iohannis trebuie să demisioneze necondiționat și imediat din funcție”, spune Tăriceanu care aspiră să candideze la prezidențiale, deși ALDE a scos doar 4% la europarlamentare.­

Vocal pe direcția trasată de șeful său este și vicepreședintele ALDE, care ridică în plus problema banilor cheltuiți pe referendum și propune ironic ca ”banii să fie dați înapoi de Iohannis din meditații”.

La PSD, premierul Dăncilă e în silentio stampa fiind ocupată cu turneele prin filiale pentru a obține sprijin pentru candidatura la prezidențiale. Compensează însă Codrin Ştefănescu și Florin Iordache, reprezentanți de marcă ai liniei dure anti-Justiție din PSD, care au sărit la atac tot pe ideea mințitului. Surse din alianță spun pentru Europa Liberă că acest mesaj a fost dat în punctajul de partid. „ CCR a decis în unanimitate că ceea ce a propus Klaus la referendum este neconstituţional! Adică o bazaconie! Împotriva Constituţiei României! Ilegal! Deci o altă poveste prin care mulţi oameni au fost duşi de nas...”, a scris Codrin Ştefănescu pe Facebook.

Andrei Cornea nu consideră că președintele nu a ieșit ”șifonat” după decizia CCR, iar atacurile puterii nu-l vor afecta. Ar trebui însă să dea niște lămuriri, ca lumea să înțeleagă, și să atenționeze PSD să nu facă prostii.

”Atacurile la Iohannis sunt de campanie electorală, iar Iohannis ar trebui să răspundă și să explice că parlamentul nu va putea să legifereze în sens contrar referendumului. Iohannis nu iese șifonat după decizia CCR și nici după atacuri, care sunt electorale. Dar, repet, trebuie să explice, că în întrebările de la referendum erau mai multe probleme, din care unele, cele cu ordonanțele, s-au rezolvat. Dar sistemul lui Iohannis din totdeauna este de a nu produce explicații și lămuriri ca lumea să înțeleagă. Ideea pe care merg PSD și ALDE e că i-a mințit pe oameni, care au votat degeaba, este falsă. Nu e adevărat, iar președintele ar trebui să explice asta. Aș vrea să-i văd votând acum amnistia și grațierea în parlament, poate doar dacă chiar vor să ajungă la 10% , spune Andrei Cornea pentru Europa Liberă.

Opoziția, reacții de campanie

Opoziția e nervoasă și și-a concentrat atacurile pe Curtea Constituțională care ar fi trebui să respecte decizia poporului și nu să se facă ”vârf de lance al penalilor”, cum a spus Dan Barna. Actualii judecători ai Curţii Constituţionale au dovedit din păcate, încă o dată, prin decizia de astăzi, că sunt vârful de lance al penalilor din politica românească, lăsând acestora portiţa de a-şi acorda amnistie şi graţiere pentru faptele de corupţie”.

Barna ignoră faptul că unul dintre vârfuri a fost chiar judecătoarea Livia Stanciu ( decizia CCR a fost luată cu unanimitare) care a votat consecvent împotriva ”penalilor”.

Nici Ludovic Orban nu s-a lăsat mai prejos, deși a introdus niște bemoli : ”Decizia CCR poate fi interpretată de cei care sunt obișnuiți să comită fapte de corupție drept un cadou nesperat. Avertizez PSD-ALDE să nu încerce să profite în mod politicianist de decizia Curții și să înceteze să acționeze împotriva voinței cetățenilor, așa cum se prefigurează” . Promisiunea PNL, cum altfel?, este că va transpune rezultatul referendumului în lege ”astfel încât hoții nu vor mai ajunge în fruntea statului și cei care vor fura vor fi pedepsiți”.

Andrei Cornea consideră că atacurile opoziției la adresa CCR ar trebui să fie mai nuanțate, iar reacțiile ceva mai intelegente și în tot cazul să evite să se atace între ei.

”Atacurile PNL și USR la CCR sunt cam demagogice, de exemplu, am auzit pe cineva de la PNL spunând: Curtea a legiferat împotriva poporului. Ceea ce este o prostie, pentru că, de exemplu, dacă pui acum la un referendum introducerea pedepsei cu moartea s-ar putea să iasă, iar rolul Curților Constituționale e să se opună unor astfel astfel de lucruri, chiar dacă ele reprezintă voința unei majorități. Dar astfel de reacții vin din faptul că CCR a noastră a făcut ce a făcut în ultima perioadă și s-a decredibilizat, dar nu trebuie mers până la a afirma că orice spune și face CCR e fals. PNL și USR nu au un mod de reacție inteligent. Acum trebuiau să fie mai nuanțați si să explice”.

Predoiu, atac virulent la Barna

Celelalte declarații oficiale de la PNL sau USR au mers pe aceeași linie. Cu o excepție notabilă: Cătălin Predoiu, care însă spun surse liberale, dă glas nemulțumirilor mai profunde din partid. Dl Dan Barna, spune Predoiu într-o postare pe facebook, prin reacția față de decizia CCR, care are dreptate, ”ne crede proști (arogant), sau, alternativ, dânsul e puţin la minte, oricum sub nivelul cerut de poziţia ocupată, de şef de partid şi candidat prezidenţial. Sau, dacă e să glumim, a încurcat “pastilele Matrix”, ieri dimineaţă. În oricare din variante, dl Barna demonstrează că e departe de nivelul cerut unui candidat prezidenţial sau om de stat, e chiar ridicol uneori (…) Dar dl Barna, care vrea să-l contra-candideze pe dl Iohannis, a fost lipsit de logică. Dacă tăcea, filosof rămânea. Uneori, tăcerea e de aur”.

Drept e, iar tăcerea e de aur de 24 de karate mai ales când e vorba de atacurile între parteneri de opoziție.