Declarația sa a făcut valuri atât în presă cât și pe rețelele de socializare, iar avertismentele sale au fost exacerbate în emisiunile de știri până la a crea o adevărată isterie națională.
„Am avut o întâlnire lungă cu colegii de la Administraţia Naţională de Meteorologie, colegii de la Apele Române, cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, în care am primit ultimele informaţii legate de situaţia hidro-meteorologică din ţară, mai ales în contextul influenţei ciclonului Ashley (s.n.), care va afecta România în următoarele zile”, a afirmat Fechet, după şedinţa de guvern de la sfârșitul săptămânii trecute, citat de Agerpres.
E drept că ministrul lăsa loc dubiului apoi, întrebându-se retoric dacă „o fi sau nu Ashley” sau cum i-o spune, dar această porțiune de declarație nu a mai fost redată.
După ce sfârșitul de săptămână s-a încheiat, subiectul a căzut în derizoriu, iar glumițele au invadat rețelele de socializare. Mai ales pe fondul exagerărilor făcute de o serie de televiziuni care au vorbit în buclă despre pericolul „ciclonului Ashley”.
Ca să nu mai fie niciun dubiu, doamna Meda Andrei, de la ANM a spus luni cât se poate de răspicat că Ashley nu doar că nu a existat în România, dar nici măcar „nu s-a născut”.
„Ashley nu a existat, nu există! Este vorba de un nume pe care ar putea să-l ia un ciclon dinspre Oceanul Atlantic dacă va îndeplini niște condiții. Adică intensificări ale vântului de peste 100km/h precipitații abundente. Nu este cazul! Acesta încă nu s-a născut, dar la un moment dat, când se va naște, este primul pe listă. Iar ceea ce se întâmplă la noi în țară, cu mâna pe suflet, ca să zic așa, o spun, nu are nicio legătură cu un astfel de ciclon.”
Fechet: Ne referim la Ashley ca să ne asigurăm că românii sunt preveniți în legătură cu riscurile fenomenelor extreme
Întrebat de Europa Liberă cum este cu ciclonul Ashley, ministrul Fechet a spus că nu are ce-și reproșa și că a fost chiar „foarte precaut” atunci când s-a referit la ciclonul Ashley, care nu a fost încă numit oficial astfel.
„Tocmai din acest motiv, în comunicarea publică am fost foarte precaut și ori de câte ori m-am referit la ciclonul Ashley, am precizat că acest nume nu este unul oficial, pentru că, spre deosebire de Boris, care a fost „botezat” încă din prima zi, Ashley era într-adevăr, din ce mi-au spus colegii de la ANM, primul nume propus pentru acest ciclon, însă până astăzi, cel puțin, el nu a fost în mod oficial numit. Nici Ashley, nici altcumva.”
Solicitat să nu transleze discuția despre amploarea evenimentului meteorologic, care nu a avut loc așa cum sunau avertismentele, asupra discuției despre numele ciclonului, ministrul a spus că are confirmările experților de la ANM, că „discutăm despre o activitate ciclonică intensă, generată de temperaturi ridicate în estul Mării Mediterane și Marea Neagră, cu umiditatea aferentă, deci este oficial și foarte clar că discutăm despre un ciclon, sau asta îmi spun colegii de la ANM”.
Așadar, a fost ciclon, adică „activități ciclonice”, chiar dacă nu s-au numit Ashley.
„Ne referim la el doar pentru a ne asigura că românii sunt preveniți în legătură cu riscurile asociate acestor fenomene meteo extreme. Și acesta este singurul raționament pentru care am folosit numele respectiv încercând să fac precizarea, ori de câte ori am avut ocazia, că nu e denumirea oficială, așa cum am avut-o la Boris”, a mai spus ministrul intervievat de Europa Liberă.
Șefa ANM: Nu înseamnă că, dacă nu am avut 200 de litri pe metru pătrat”, nu e suficient de grav
Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie a confirmat pentru Europa Liberă că a anunțat „toate autoritățile”, începând cu ministrul Mediului, asupra riscului „activităților ciclonice”.
„Pentru că rolul nostru, ca fiecare alt serviciul meteorologic din lume, este să informăm autoritatea tutelară, în primul rând Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență, care este condus de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, atunci când o situație potențială de vreme poate să devină periculoasă pentru anumite zone ale țării.
Și în acest context, ca urmare a materialelor de care am dispus privind modelele numerice de prognoză a vremii, bazate pe instrumentele cu care noi lucrăm atunci când emitem - în cadrul activității operaționale de prognoză și avertizare - alerte meteorologice, fie generală, fie de vreme severă imediată, de tip nowcasting, analizăm contextul sinoptic ce poate să aducă și în zona țării noastre astfel de tipuri de fenomene”, a declarat pentru Europa Liberă șefa ANM, Elena Mateescu.
Ea a explicat că, în România, „vorbim de o activitate ciclonică intensă, în condițiile în care schimbul de masă de aer rece și cald este semnificativ, pentru că asta s-a și întâmplat la acest sfârșit de săptămână.”
„De la temperaturi, vineri și sâmbătă, de 33-34° duminică nu am mai înregistrat mai mult de 25 de grade, doar în extremitatea de sud-est, în timp ce în restul țării cel mult 11-15°. Temperaturile practic s-au prăbușit cu mai mult de 15°, iar la acest context, întotdeauna când două mase de aer cu caracteristici termice diferite au o diferență semnificativă, cu atât riscul să avem fenomene meteorologice extreme, fie că vorbim de cantități importante de precipitație, așa cum am avut în ultimele 24h, este mai mare.
La acestea adăugăm și faptul că Mediterana este foarte caldă și mai adăugăm și faptul că bazinul vestic al Mării Negre, de asemenea a încărcat umezeală - reprezintă alte ingrediente care pot să determine cum a fost de această dată cantitățile importante în zona țării noastre.”
Elena Mateescu a explicat și de unde a apărut numele ciclonului Ashley: de pe un tabel al serviciilor meteorologice britanice, olandeze și irlandeze, „primul pe lista respectivă”, care nu este folosit în prezent pentru că nu s-au întrunit ingredientele specifice pentru a fi încadrat de categoria unei furtuni extra-tropicale.
„Noi vorbim de o activitate ciclonică în estul Mediteranei, potențată și de ceea ce înseamnă poziția geografică a zonei țării noastre, cu un grad de umezeală suplimentar și din Marea Neagră și schimbul de masă de aer, practic prăbușirea temperaturii de la latitudini nordice cu contrastul termic deja preexistent, masa de aer foarte cald înlocuită foarte rapid”, a mai spus șefa ANM.
Ashley „sau alt nume, nu contează. Important este că alertele meteorologice sunt date la timp, ca de fiecare dată și trebuie să luăm măsuri să fim în alertă cu toții.”
Ea a atras atenția că toată țara a fost „măturată” de cantități mari de precipitații care s-au încadrat în codul prognozat, „iar codul roșu pentru zona Galați, pe care noi am decis la nivelul ANM să-l emitem, a fost nu numai datorită faptului că modelele de arie limitată indicau, pe partea de centru și vest a județului, pe o linie de convergență, cantități posibile de peste 45-50 izolat, peste 80 de litri pe metru pătrat, în condițiile preexistente în care acolo avem și un sol suprasaturat, râuri colmatate ca urmare a ultimului episod (inundațiile anterioare - n.r.). O cantitate minimă, să spunem, chiar la jumătatea modelului estimat, putea să îngreuneze intervenția în zona respectivă.”
Șefa ANM spune că „nu înseamnă că, dacă nu am avut 200 de litri pe metru pătrat” nu e suficient de grav, pentru că nu am avut ciclon Ashley.
„Aceste cantități, 50 de litri în 24 de ore, înseamnă cât ar trebui să plouă într-o lună”, a conchis șefa ANM.
Îți mai recomandăm Precipitații, temperaturi și fenomene extreme. ANM: Trecere bruscă de la 34 la 15 grade în regiunile intracarpatice