Oamenii Bucureștiului și cum văd ei orașul

Ora 9:30, drumul spre Parcul Cișmigiu: unul dintre puținele momente ale zilei în care Bucureștiul nu este atât de aglomerat. O mare nemulțumirire a locuitorilor este traficul. În oraș sunt prea multe mașini, iar transportul în comun nu este optimizat, spun ei.

Prima persoană întâlnită în parc a fost Oana. 

„Nu am cea mai bună perspectivă despre oraș, să fiu sinceră, sunt și zone frumoase, dar în general e foarte aglomerat și cam murdar. Nu e chiar orașul de zi cu zi în care te simți bine. Toată lumea aleargă”, spune ea.

Printre punctele negative amintite de Oana se numără gropile și murdăria de pe străzi.

În schimb, îi plac parcurile și arhitectura, dar simte nevoia de mai multe zone verzi și de copaci pe stradă, având în vedere că orașul este mare.

Conform unui raport din 2021, în București există 1,7 milioane de arbori, ceea ce înseamnă că există 0,88 arbori/locuitor. Recomandarea Comisiei Europene este de 3 arbori pe cap de locuitor. 

În imagine - Bulevardul Regina Elisabata, unde, în urmă cu câțiva ani, ulmii de pe stradă au fost tăiați.

Alex este preocupat de problemele de mediu ale orașului și crede că lucrurile au început să se schimbe ușor în bine. 

„Am, mai degrabă, o percepție optimistă, asupra evoluției orașului - numai că viteza cu care se produc schimbările nu e la nivelul așteptărilor noastre.”

Fiind inginer structurist, pe Alex îl interesează și siguranța seismică a orașului.

În momentul de față, 2.760 de clădiri expertizate din București prezintă diferite tipuri de risc, în cazul unui cutremur, arată datele Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

O altă problemă identificată de el este numărul mare de mașini care circulă în oraș: „Adică peste tot, oriunde te-ai duce, te lovești de chestia asta, ai foarte multe mașini”.

Conform unui raport, în București există peste 1,8 milioane de automobile.

„Una peste alta, cred că cel mai mult îmi place că nu ai senzația că e un oraș muzeu, ai senzația că e un oraș viu, care vibrează, pulsează cu viață și care are multe imperfecțiuni, care îi dau și farmec. O parte dintre ele sunt doar enervante, dar o parte din ele sunt și parte din farmecul Bucureștiului”, mai spune Alex.

Pentru Selena, Bucureștiul este agitat și aglomerat, iar transportul este una dintre principalele probleme. 

„Transportul în comun nu este foarte bun. Foarte mulți preferă să meargă cu mașinile personale. Și așa e și mai multă aglomerație”.

În plus, Selena consideră că orașul este „plin de blocuri și de betoane”, iar spațiile verzi și parcurile sunt prea puține.

În 50 de parcuri își pot petrece timpul bucureștenii. Acestea reprezintă puțin sub 3% din suprafața totală a orașului.

În București sunt 13 linii de troleibuz, 22 de linii de tramvai, 133 de linii de autobuz și 5 magistrale de metrou. 

Cât timp a fost ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă a negociat un PNRR în domeniu, în valoare de 7,6 milioane de euro și a semnat contracte pentru 80 de kilometri de lucrări de autostradă. 

Ana și George locuiesc în București de la începutul anilor ‘60, iar acum spun că se simt cu adevărat bucureșteni.

„Pentru mine, este un oraș foarte frumos și sunt foarte legat de București. Mai ales acum, la sfârșitul vieții, întotdeauna vezi partea frumoasă a lucrurilor și treci peste ceea ce mai este așa și așa - discutabil, criticabil. Nu e niciun fel de problemă pentru mine. Accept totul așa cum este și  mă bucur de cât mi se oferă”, spune domnul George.

Pentru George, Bucureștiul a fost și va rămâne o capitală intelectuală, nu doar una administrativ-politică. Peste 50 de instituții de cultură există în oraș. 

Ana: „Asta voiam să vă spun, că soarta ne-a dat un mare avantaj - locuim în centrul orașului, la 10-15 minute de parc, și venim în fiecare zi. Parcă e al nostru”. 

George: „(Cișmigiul) e grădina noastră, așa o socotim”. 

Ana: „Noi suntem ai parcului. Ne simțim bine aici”.

„Mare, aglomerat, dar în același timp și boem” - acestea sunt primele cuvinte care îi vin în minte Oanei, atunci când se gândește la București. 

„Îmi place chestia asta, că e mare și că e plin, îmi place anonimatul, în sensul că sunt și eu ceva mic acolo, în ceva foarte mare”. 
 

Dacă se gândește la un aspect care nu este pe placul ei, acela este murdăria. Iar Maria este de aceeași părere. „Ne apucăm greu de făcut curățenie. Facem mizerie destul de mult și cu greu ne urnim să facem și curat după noi”.

Maria locuiește de 18 ani în București și a observat schimbări majore de-a lungul perioadei de când s-a stabilit în Capitală.

„E superb. Sunt foarte multe îmbunătățiri, în materie de renovări, clădiri, restaurante noi, sunt baruri și restaurante peste tot, avem mulți străini în vizită, deci cred că lucrurile au început să funcționeze”. 

București - un oraș care numără oficial 1,7 milioane de oameni - este caracterizat ca fiind eclectic, boem, cu o populație diversă, dar în același timp aglomerat, murdar și lipsit de spații verzi. „Bucureștiul meu iubit, ce-ai făcut de m-ai vrăjit?”, cânta Gigă Petrescu, într-o melodie dedicată Capitalei.