Vicepreședinta Kamala Harris, candidata democrată, va continua probabil politicile președintelui Joe Biden centrate pe diplomație, spun experții.
Fostul președinte Donald Trump, candidatul republican, a adoptat o politică de „presiune maximă” în timpul primului său mandat și este posibil să adopte o poziție similară și în cazul unui al doilea mandat, spun analiștii.
Ce va face Harris?
La începutul lunii octombrie, Harris a surprins când a descris Iranul drept „cel mai mare adversar” al Washingtonului, înaintea Rusiei și Chinei.
Alex Vatanka, directorul Programului pentru Iran de la Institutul Orientului Mijlociu din Washington, crede că afirmațiile ei ar trebui privite cu rezervă.
Harris a spus „ceea ce a avut de spus” de dragul politicilor interne ale SUA și pentru a liniști lobby-ul pro-Israel, afirmă Vatanka.
Harris vrea, în campania electorală, să se „poziționeze oarecum la același nivel cu Trump în probleme precum Iranul”, declară Gregory Brew, analist senior la Eurasia Group, cu sediul în SUA.
Kamala Harris este candidata democrată pentru alegerile prezidențiale de pe 5 noiembrie.
„Probabil că Harris va continua abordarea lui Biden, continuând diplomația fără a oferi concesii mari și rămânând precaută în a face prea multe – să declanșeze reacții politice interne”, spune Brew.
Experții spun însă că conflictul din Orientul Mijlociu – unde Israelul este angajat într-un război cu grupurile armate susținute de Iran din Fâșia Gaza și Liban – ar putea face ca Harris să aibă o politică mai agresivă față de Teheran.
Diplomația cu Teheranul va rămâne o opțiune sub președinția lui Harris, spun experții, dar orice negocieri s-ar concentra probabil mai degrabă pe situația din regiune decât pe programul nuclear al Iranului.
Trump – diplomație sau presiuni?
În primul său mandat (2017-2021), Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear dintre Teheran și puterile mondiale, a reimpus sancțiuni grele împotriva Iranului și a ordonat uciderea generalului iranian de rang superior Qassem Soleimani.
Însă nu este clar dacă Trump ar adopta o politică similară față de Iran în cazul în care va fi reales, au spus experții, care afirmă că fostul președinte este imprevizibil.
În timpul campaniei din acest an, Trump a sugerat fără dovezi că Iranul a fost implicat în recentele tentative de asasinat împotriva sa și a amenințat că va face țara „bucăți”.
Dar Trump a spus, de asemenea, că este deschis la discuții cu Iranul, inclusiv asupra acordului nuclear.
Donald Trump, în timpul unei vizite din 2020 în care s-a întâlnit cu Beniamin Netanyahu, premierul Israelului – țară cu care Iranul se află în conflict.
Sub președinția lui Trump, probabil că ar exista mai puține canale diplomatice cu Teheranul, spune Gregory Brew.
El crede că există „o mai mare disponibilitate de a tolera acțiunile militare împotriva Iranului” în rândul republicanilor, în special după atacul Israelului asupra Iranului de pe 26 octombrie. Dar șansele ca Statele Unite să se implice într-un război cu Iranul rămân scăzute.
„Mi-e greu să cred că poate avea loc un război mare [împotriva Iranului], în acest moment din istoria Americii, indiferent cine ar fi președinte american”, a spus Alex Vatanka.
El crede că Iranul ar putea fi mai deschis la dialog cu Trump, deoarece i-ar putea „fie mai ușor să se descurce” cu fostul președinte, „făcând apel la ego-ul său”.
Politica americană față de Iran ar reflecta mai mult „gândirea americană generală și consensul de luare a deciziilor instituționale” sub Harris, a spus Vatanka, în timp ce sub Trump ar fi „mai mult suspiciunea și sentimentul instinctiv al unui singur om”.
Îți mai recomandăm Harris sau Trump: Ce va însemna pentru Ucraina alegerea americanilor?Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.