Cumințenia Pământului așteaptă cuminte vești de la statul român. Ce s-a întâmplat cu opera lui Brâncuși după încercarea ratată de cumpărare

Statuia a fost creată în aceeași perioadă cu „Sărutul” și „Rugăciune”.

România a ratat, în 2016, cumpărarea unei sculpturi celebre a lui Constantin Brâncuși, Cumințenia Pământului. Statul n-a avut 11 milioane de euro să achiziționeze lucrarea, a cerut bani la cetățeni, dar până la urmă a ratat tranzacția. Sculptura este acum în grija proprietarilor.

Cea mai importantă retrospectivă Brâncuși, cu peste 200 de lucrări ale sculptorului român, se va deschide peste patru zile, la Centrul Pompidou din Paris.

Pe site-ul centrului, la pagina dedicată evenimentului, doritorii sunt sfătuiți să-și cumpere din timp bilete. La Timișoara, la un eveniment de mai mică amploare, oamenii au stat ore în șir la cozi kilometrice.

La Centrul Pompidou a ajuns deja și Cumințenia Pământului. E a doua ieșire din țară a operei, după 2019, când a fost expusă la Bruxelles, în cadrul Europalia. În restul timpului stă în siguranță, în România, pe cheltuiala proprietarilor.

Muzeul de Artă al României nu și-a mai permis să o expună, pentru că nu avea bani de asigurare.

Statul român a vrut să o cumpere, în 2016, dar nu a găsit în buget 11 milioane de euro.

A cerut atunci ajutorul cetățenilor care au donat bani, dar nu s-au strâns suficiente fonduri și achiziția a picat. Parte din donații n-au fost returnate oamenilor și au trecut direct în bugetul statului.

Din 2018, niciun oficial al statului nu a mai luat legătura cu proprietarii operei pentru reluarea negocierilor.

Cumințenia Pământului așteaptă, cuminte, vești.

2016 - Statul român ratează achiziția operei

În 2014, proprietarii Cumințeniei Pământului au decis să vândă sculptura. Statul avea primul drept de cumpărare, a fost înstiințat și invitat la negoicieri. Prețul cerut de proprietari era de 20 milioane de euro.

Abia în martie 2016, statul și proprietarii operei au terminat negocierile și au ajuns la un acord asupra sumei: 11 milioane de euro. Termenul de plată decis de comun acord era stabilit pentru 30 octombrie în același an.

Guvernul României a propus ca achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi să se facă cu 5 milioane de euro de la buget și 6 milioane de euro din donații ale persoanelor private şi juridice.

In aprilie 2016, a început campania națională „Brâncuși e al meu”. Reclama și campania publicitară au fost pro-bono.

Până pe 30 septembrie 2016, ultima zi în care se mai putea dona, se strânseseră în cont aproape 1,3 milioane de euro, de la peste 100.000 de donatori. Mult sub suma necesară pentru finalizarea cumpărării.

Printr-o Ordonanţă de Urgenţă adoptată pe 12 octombrie 2016, Executivul, condus la acel moment de Dacian Cioloș, a stabilit ca diferenţa între sumele donate în cadrul campaniei de subscripţie publică şi cele 6 milioane de euro necesare să fie asigurată tot de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

Ordonanța nu a intrat în vigoare niciodată.

„Au mai fost discuții, prin 2017- 2018, când, statul, ministrul Culturii de atunci (Ionuț Vulpescu, PSD )a avut o propunere total neserioasă: să plătească o sumă mult mai mică și, din banii care urmau să fie încasați de către proprietari, ei să și sponsorizeze acțiuni culturale ale statului român. Deci, era total neserios”, spune Bogdan Grabowski, avocatul proprietarilor, pentru Europa Liberă.

Tranzacția dintre statul român și proprietari a picat.

Ce s-a întâmplat cu banii donați?

Abia în 2018, la doi ani după încheierea campaniei „Brâncuși e al meu”, statul a emis o hotărâre de Guvern care reglementa modul în care vor fi restituiți banii donați pentru cumpărarea sculpturii.

Și a pornit mecanismul birocratic: a fost stabilită o procedură, a fost înființată o pagina de internet dedicată, au fost cooptate firme care să ajute oamenii să-și recupereze banii. Data limită până la care se puteau depune cererile de restituire a fost 30 iunie 2020.

„Campania «Brâncuși e al meu», desfășurată pe durata a cinci luni, s-a bucurat de contribuția a peste 100.000 de persoane fizice și juridice, însumând 1.273.668 euro”, încă stă scris pe pagina dedicată campaniei de pe site-ul Ministerului Culturii.

„Suma restituita donatorilor a fost de 3.286.676,85 lei”, a comunicat ministerul la solicitarea Europa Liberă România.

Cu alte cuvinte, din cele aproape 1,28 milioane de euro, au fost restituite puțin peste 657.000 de euro. Au rămas în contul dedicat de la Ministerul Culturii aproximativ 623.000 de euro.

„Suma nerestituită donatorilor s-a făcut venit la bugetul de stat”, a comunicat ministerul.

Brâncuși e al meu - blog cu de toate

La lansarea campaniei „Brâncuși e al meu”, a fost creată și o pagină de internet cu toate detaliile - conturi, spoturi publicitare, legislație - brâncușiealmeu.ro.

În septembrie 2021, domeniul brancusiealmeu.ro a fost cumpărat de o persoană fizică, iar de anul trecut găzduiește un blog pe teme de sănătate, frumusețe și potență.

Nu există informații despre proprietarul site-ului, ci doar un formular de contact, în limba poloneză.

Unde este acum sculptura

Până în 2018, „Cumințenia Pământului” a fost expusă la Muzeul Național de Artă. Avocatul proprietarilor operei spune că a fost un război al nervilor, în ultimele luni în care opera a fost expusă la muzeu.

Conducerea instituției îi anunța în fiecare lună că nu mai are bani pentru plata asigurării, în jur de 2.000 de euro pe lună.

Când contractul cu muzeul a expirat, proprietarii n-au mai vrut să-l prelungească.

De atunci, Cumințenia Pământului stă cuminte într-un loc sigur în România. Toate costurile pentru asigurare sunt plătite de proprietari.

A ieșit doar de două ori din țară de atunci, în 2019 la Bruxelles, și acum, la Paris, la mare retrospectivă Constantin Brâncuși.

Costurile asigurării operei la ieșirile din țară sunt enorme - opera a fost declarată tezaur național și se supune unor reguli stricte.

„Cumințenia pământului”, greu de vândut

În timpul campaniei „Brâncuși e al meu”, și ministrul Culturii de la acea vreme, Vlad Alexandrescu, și premierul în funcție, Dacian Cioloș, au declarat că, în cazul unui eșec, statul român va renunța la dreeptul de preempțiune.

„Dacă nu se adună suma, înseamnă că împreună am decis să renunțăm la această operă”, spunea Dacian Cioloș, în martie 2016.

Dreptul de preempţiune poate fi definit ca un beneficiu, legal sau convenţional, acordat unei persoane, denumite preemptor, de a cumpăra un bun cu prioritate faţă de alte persoane, la acelaşi preţ - Codul Civil

Formal, însă, renunțarea la preempțiune nu s-a întâmplat niciodată. Și chiar dacă statul român n-a mai încercat nicio reluare a discuțiilor despre o posibilă cumpărare, dreptul de preempțiune încurcă și alte tranzacții, explică avocatul proprietarilor, Bogdan Grabowski, pentru Europa Liberă.

„Când vine un cumpărator, prima întrebare pe care o pune e ce s-a întâmplat cu dreptul de preempțiune al statului român. Proprietarul de acum începe și le povestește toată această aventură.

Orice cumpărător se retrage, pentru că nu are siguranța faptului că, în momentul în care ar cumpăra, statul nu ar promova o acțiune pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare.

Statul poate să anuleze contractul de vânzare-cumpărare și să-și exercite dreptul de preempțiune”, spune avocatul.

În plus, sculptura a fost inclusă în Tezaurul Național, ceea ce o face și mai greu de vândut. Conform legii, nu poate fi scosă din țară definitiv, iar asta scade interesul colecționarilor.

Avocatul proprietarilor susține că valoarea adevărată a lucrării ar fi de 70 de milioane de euro.

„Ea este cuminte şi chiar înţeleaptă, pentru că nu are nimic diabolic în ea” - Constantin Noica

Cumințenia Pământului a fost cioplită în calcar, în 1907. Aparține celei mai apreciate perioade de creație a sculptorului Constantin Brâncuși, alături de Sărutul şi Rugăciunea.

Opera a fost cumpărată direct de la sculptor de Gheorghe Romaşcu, un bun prieten al lui Brâncuşi.

În 1910 a fost expusă la Muzeul Național de Artă al României.

După instaurarea comunismului, Cumințenia Pământului a fost confiscată și a stat, timp de 50 de ani, la Muzeul Naţional de Artă a României.

În 2001, moștenitorii familiei Romașcu au solicitat, în instanță, retrocedarea operei. După 11 ani de procese, în 2012, opera a ajuns la moștenitori.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.