Decizia nr. 371/2007 a Consiliului Local prevedea obligația de a obține „acordul scris și ștampilat al Asociației de proprietari, adoptat cu majoritatea voturilor proprietarilor, în baza acordului expres al proprietarilor din apartamentele limitrofe (apartamentul superior,inferior și a celor învecinate de pe același etaj)”, dar și de a plimba câinii agresivi cu botniță, de a avea, pe timpul plimbării acestora, actul de identitate al proprietarului și carnetul de sănătate al animalului, de a curăța spațiul public de dejecții, toate sub sancțiunea unei amenzi contravenționale între 800 și 2000 lei.
Atacată în instanță în 2019, cu argumentul că se limitează dreptul de folosință liberă a apartamentului proprietate „fără ca acest drept să poată fi condiţionat de acordul altor proprietari vecini sau coproprietari asupra cotelor părţi indivize, HCL 371/2007 a fost anulată de prima instanță și menținută de Curtea de Apel fiindcă „Dreptului de proprietate al reclamantei asupra animalelor de companie i se opune dreptul de proprietate al vecinilor şi dreptul acestora de a folosi propria locuinţă fără ingerinţe disproporţionate în paşnica utilizare a acestor imobile”, au motivat judecătorii.
Primarul Timișoarei nu s-a bucurat de această victorie, ci a anunțat intenția de a modifica hotărârea din 2007 și de a concepe un reglement mai potrivit orașului și timpurilor:„Consider exagerată reglementarea, sunt sigur că se va găsi un regulament care să țină pacea între locatari. Am rugat Consiliul local să lucreze la modificări, după consultări cu specialiștii și cu asociațiile de locatari”, a declarat Dominic Fritz pentru Europa Liberă.
Pentru că nu există la nivel național o lege referitoare la deținerea de animale de companie în condominii, deciziile consiliilor locale au putere de lege, dacă nu încalcă prevederi legale din alte legi, ca Legea Protecției animalelor nr.205/2004 sau Legea 196/2018 a asociațiilor de proprietari.
La Arad se aplică „taxa pe câine”, la Hunedoara botnița
A existat înainte de anul 2000 o hotărâre a consilierilor arădeni pentru limitarea deținerii de câini și pisici la bloc, dar nu mai este în vigoare, ne-a lămurit Liliana Trocan de la publicația Arad24. În absența unor prevederi locale, unele comitete de bloc au adoptat decizii prin votul adunărilor generale.
Prin 2016, locatarii din câteva blocuri de locuințe proprietate personală din cartierul „Aurel Vlaicu” s-au pomenit taxați în plus cu câte 100 lei/lună pentru fiecare câine din apartament, ca pentru o persoană în plus, contrar legii asociațiilor de proprietari care spune că numărul persoanelor din lista de cheltuieli este indicat în cartea de imobil. Și în 2018, celor trei proprietari de câini din o sută de locatari ai blocului B2-1 de pe strada Patria, li s-a impus o sumă de 300 lei pe lună pentru curățenia părților comune – scări, lift, spălătorii etc., tot prin hotărârea asociației de proprietari. Cei vizați au refuzat să plătească, consemna Ziardearad. ro.
„Este impropriu spus „taxă pe câine” – afirmă Dorina Lupșe, președinta Uniunii Locale a Asociațiilor Locative Arad. Câteva asociații de proprietari au luat prin vot această măsură de a suplimenta cheltuielile de igienizare, dacă vecinii cu animale nu respectă reguli minime.
Un exemplu opus este un bloc de garsoniere unde nu există limitări, fiindcă din 60 de proprietari, 40 au cel puțin un câine sau o pisică. „Situația e scăpată de sub control, trebuie respectate niște norme de conviețuire dacă locuim la comun. Altfel generăm conflicte, iar bietele animale nu sunt vinovate”, subliniază Dorina Lupșe.
La Hunedoara, Consiliul local nu s-a ocupat de problemă și nu e necesar acordul vecinilor pentru a avea în apartament un animal de companie. Asta nu înseamnă că nu există controverse între iubitorii de câini și vecinii deranjați. „Totuși, ca să nu rămânem mai prejos, la Hunedoara există o reglementare care obligă ca stăpânii să își scoată câinii la plimbare cu botniță, indiferent dacă e vorba de un Chihuahua, un Shih-Tzu sau un Pitbull. Oricum, nu se prea respectă”, ne-a informat Mirabela Moga, consilier local.
Capitala are atâtea reguli câte sectoare
În 2010, Consiliul General al Municipiului București adopta o Hotărârea 120 privind salubrizarea, unde erau formulate și reguli vagi.
„Persoanele care deţin animale de companie în imobile cu spaţii comune, vor asigura protecţia şi siguranţa celorlalţi locatari în raport cu aceştia. Această obligaţie le revine de asemenea şi în timpul plimbării acestora pe domeniul public”. Ulterior, decizia și amenzile a devenit caduce, dar nu s-a adoptat o reglementare generală.
Aurelian Bădulescu, fost viceprimar general, actualmente consilier, consideră că nu e oportună o inițiativă a CGMB:„Ține mai mult de inițiativa cetățenească, iar dacă cetățenii nu investesc Consiliul General pentru rezolvarea problemei animalelor de companie, nu consider oportun să ne autosesizăm. Sectoarele au independență, pot decide”.
La Sectorul 1, amenzile îi vizează pe bucureştenii care au câini, pisici, papagali sau porumbei pe care îi cresc la bloc, susceptibili de a-i deranja pe vecini prin zgomot sau murdărie. Este obligatoriu acordul scris al asociației de locatari/proprietari, dar și carnetul de sănătate al animalelor. Hotărârea dată în 2016 folosește termenul de „animale economice”, stabilind că se consideră contravenții „ Neluarea măsurilor corespunzătoare de către deţinătorii de animale (câini, pisici, animale economice etc.) în vederea eliminării disconfortului fizic sau psihic provocat colocatarilor sau vecinilor, prin numărul, agresivitatea sau zgomotele produse de animale sau prin lipsa de igienizare, concretizată prin neîndepărtarea mizeriei sau a mirosurilor neplăcute, provenite de la animale” și se amedează între 300 și 2500 lei.
La Sectorul 4, o hotărâre din 2007 privind menținerea unui mediu de viață sănătos limitează deținerea la „cel mult două animale sau păsări” în apartament și interzice cazarea animalelor de companie în dependințele comune.
În Sectorul 3, HCL 228/2013 stabilește contravenții până la 10 000 lei pentru încălcarea bunei gospodăriri, printre care zgomotul și mizeria produse de animalele de companie, sau „adăpostirea și/sau hrănirea pisicilor şi câinilor comunitari în spaţiile comune ale imobilelor de locuit, pe spaţiile verzi aferente acestora sau în curţi, fără acordul scris al asociaţiei de proprietari sau a celorlalţi colocatari”.
La Sectorul 2, în art. 3 din anexa HCL 22/2007, deținerea a mai mult de două animale sau păsări în apartament necesită aprobarea asociației, iar animalele trebuie să aibă carnete de sănătate emise de unitățile sanitar veterinare. Dacă nu există acord, excedentul trebuie evacuat și predat la ecarisaj sau la adăposturi.
Dogs
Maxim 2 câini la Craiova, fără limitări la Reșița
Regimul animalelor de companie apare la Craiova în Regulamentul activității de ecarisaj din anul 2013. În HCL 467/2013 la art.48-50 se stipulează numeroase obligații ale deținătorilor de câini, ca microciparea, vaccinarea, sterilizarea, înscrierea în Registrul câinilor cu stăpân etc. Restricțiile notate la art.50 se referă la deținerea a maxim 2 câini în apartament cu acordul „scris și ștampilat al Asociaţiei de proprietari, adoptat cu majoritatea voturilor proprietarilor”.
„Locuiesc de 38 de ani în Craiova, partea acesta cu limitarea nu se prea aplică, mai degrabă microciparea sau alte reguli privind câinii vagabonzi”, a declarat consilierul local Flavius Sirop, fost director la Salubritate. Aflăm că poliția locală aplică moderat amenzile, iar în pandemie nu s-au aplicat aproape deloc pentru contravenții privind animalele de companie.
Primarul Ioan Popa de la Reșița spune că, deși nu s-au luat măsuri speciale în Consiliul Local, totuși nu s-ar opune unor reglementări pentru condominii. Sunt invocate ca argument exemple din țări civilizate, ca Elveția, unde confortul colocatarilor este respectat. Există state unde se specifică de la început dacă într-un imobil se acceptă sau nu animale de companie. Pe site-ul primăriei se pot citi reguli pentru gestionarea câinilor fără stăpân.
Iașiul și Clujul, favorabile protecției animalelor
„La Iași avem un regulament referitor la câinii periculoși” – ne-a informat primarul Mihai Chirică. E vorba de Regulamentul privind instituirea măsurilor pentru deţinătorii/proprietarii câinilor periculoși din HCL 196/2018, în care sunt stabilite rasele de câini considerați periculoși ca Pitbull, Boerbull, Bandog, câini de atac și de luptă, sau alți câini agresivi ca Rottweiller, Dog Argentinian, Mastiff, Ciobănesc Caucazian ș.a. Definițiile sunt luate din OUG 55/2002 privind deținerea de câini periculoși.
Măsurile prevăzute pentru deținătorii la bloc ai acestor rase sunt incomparabil mai îngăduitoare decât pentru animale de companie inofensive în alte orașe. Locatarii sunt invitați să manifeste „o atitudine tolerantă şi civilizată faţă de proprietarii sau locatarii care deţin în condiţii legale, temporar sau definitiv, unul sau mai mulţi câini”, iar reclamațiile vecinilor nu pot determina abandonul câinelui. Totodată, deținătorii trebuie să depună eforturi pentru menținerea unor condiții civilizate în spațiul comun. Hotărârea interzice impunerea de taxe sau cheltuieli pentru deținerea câinilor, al căror număr nu poate fi limitat de asociație. Sunt însă multe alte prevederi pentru protecția, transportul, însoțirea animalelor pe domeniul public.
Mirela Bălan de la departamentul de comunicare al primăriei Cluj-Napoca ne-a indicat HCL 354/2015 destinată deținătorilor de animale de companie, asemănătoare cu deciziile consiliului ieșean. Documentul instituie și regulamentul parcurilor special amenajate, de două tipuri: locuri de joacă pentru câini în fiecare cartier, cu o suprafață minimă de 300 mp, respectiv parcuri de agrement cu o suprafață minimă de 1000 mp, cu zone separate pentru câinii de talie mică. Pentru fiecare sunt indicate condiții detaliate de amenajare.
Nici la Cluj nu e posibilă taxarea suplimentară a locatarilor sau abandonarea câinilor în urma reclamațiilor, dar deținătorii trebuie să fie civilizați și în imobil, și pe spațiul public. În mijloacele de transport în comun, câinilor li se cumpără bilet de călătorie.
Dispute juridice
Avocatul Bogdan Palade a explicat pentru Radio Europa Liberă care este practica Tribunalului București într-o speță unde „dacă ai mai mult de două animale, Asociatia de proprietari te poate obliga să predai animalele la un adăpost autorizat”. Cazul se referă la o proprietară dată în judecată fiindcă avea într-un apartament cu două camere 3 câini și 4 pisici. Tribunalul a apreciat, în acord cu prima instanță, că dreptul de proprietate, inclusiv cel al pârâtei, poate suferi limitări și trebuie exercitat cu bună credință, astfel încât să nu se aducă atingere exercitării celorlalte drepturi de proprietate, cu referire, în speță, la ceilalți proprietari sau locatari vecini.
„Limitarea instituită de HCL 22/2007 de la Sect.2 este de natură a proteja pe cei din urmă. Se reține totodată că această limitare nu este imperativă, fiind la latitudinea fiecărei asociații de proprietari să stabilească și să dea un aviz depășirii numărului de animale prevăzut de hotărâre. În cauză, însă, apelanta nu a obținut acest aviz astfel încât este datoare să respecte prevederile hotărârii de consiliu local”, precizează avocatul. „Ideală ar fi o lege generală, care ar fi mai greu de contestat”, a subliniat Bogdan Palade pentru Europa Liberă.
Limitarea numărului de animale de companie prin HCL este ilegală, opinează avocata Alina Ungureanu. „Nu există niciun act normativ care să confere consiliului local atributul de a stabili condițiile în care animalele domestice sau de companie pot fi deținute ori numărul acestora”, se arată pe site-ul avocat-musat.ro. Singura autoritate care are competențe în a decide este Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, prin Legea 205/2004 privind protecța animalelor, care nu prevede dreptul de restrîngere a numărului animalor domestice deținute.
Art.10 din lege arată în alin.2:„Condiţiile de deținere, adăpostire şi întreţinere a animalelor se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor”. Așadar, hotărârile consiliilor locale adaugă la lege sau o încalcă, ceea ce duce la „practici antagonice la nivelul instanțelor de judecată, justițiabilii fiind puși în situația absurdă în care acțiunile lor aidoma nu sunt tratate și soluționate în mod egalitar, unii având câștig de cauză și alții pierzând definitiv procesele”.
* Câinii și pisicile din fotografii aparțin membrilor redacției